Ultima oră

La intrebarile cititorilor nostri raspunde Valeriu Lazar, ministrul Economiei

Intrebare: Sunt profesoara de liceu si am doar cateva ore, pentru ca pensionarilor le sunt date putine ore. Am auzit ca pensiile vor fi marite de la 1 aprilie cu doar patru procente. Este adevarat? (Ana Popovici, Rautel, Falesti)

V. Lazar: Actuala formula de indexare ne ofera posibilitatea unei majorari cu doar patru la suta. Dar guvernul lucreaza asupra modificarii acestei formule. Ideea noului mecanism pe care o sa-l aplicam este urmatoarea: cu cat mai mica este pensia, cu atat mai mare va fi procentul de indexare. Pentru a realiza aceasta intentie, urmeaza sa modificam legea.

I: De ce ati majorat preturile la gaze, energia electrica si energia termica? Oare nu va dati seama ca astfel turnati apa la moara comunistilor? Lumea ar putea sa se dezamageasca in noua guvernare. (Valeriu Borozan, Chisinau)

V. L.: Tarifele au fost majorate nu de catre guvern, ci de o structura independenta, Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica (ANRE). Si este o decizie corecta, in opinia mea, deoarece Rusia a majorat pretul pentru gazele naturale cu 20 la suta. Anume de aici a si inceput, de fapt, lantul majorarilor. Sa nu uitam ca 30% din energia electrica este livrata de CET-uri, iar ele produc energia folosind gazele naturale. Acum, sarcina guvernului Filat este de a gasi solutii pentru protectia populatiei. Exista deja dispozitia premierului de a identifica resursele banesti pentru sprijinul social si noi nu vom dezamagi oamenii.

I: De ce anume democratii au majorat preturile la gaze, energie electrica si energie termica? Comunistii n-au facut asa ceva. Cum explicati acest lucru? (Locuitor din s. Cocieri)

V. L.: Inainte de toate, daca va amintiti, comunistii n-au majorat preturile doar anul trecut, pentru ca a fost unul electoral. In rest, pe parcursul a opt ani de guvernare comunista, preturile au crescut considerabil. Dar pentru ca guvernarea a promovat o politica populista si n-a majorat la timp tarifele, intreprinderile furnizoare de energie s-au pomenit in fata unor probleme destul de grave. Noi am fost obligati sa majoram tarifele. Daca mentinem preturile derizorii – vom pierde intreprinderile. Dar, pana la urma, problema nu rezida in cresterea preturilor, problema este ca noi ne-am obligat sa facem ca nivelul de viata al oamenilor sa creasca, astfel incat sa le permita sa achite aceste costuri. Si anume spre aceasta ne orientam eforturile – sa le asiguram oamenilor locuri de munca bine platite. Iata de ce dorim sa atragem cat mai multe investitii pentru a dezvolta intreprinderile.

I: De ce consumatorii de energie electrica din nordul Moldovei vor trebui sa plateasca un pret mai mare decat ceilalti? De ce pentru o companie privata – Union Fenosa – tariful s-a majorat pana la 1,33 lei, iar pentru energia electrica furnizata de intreprinderile de stat pretul a ajuns la 1.43 lei. (Un consumator de la Briceni)

V. L.: Formula de calcul nu se bazeaza pe statutul intreprinderii. ANRE ia in calcul cheltuielile pe care le suporta distribuitorii de energie electrica, iar aceste cheltuieli depind de volumul de energie pe care-l cumpara si de aria de distributie. Tariful se bazeaza pe calculul: cheltuieli impartite la volum. Regula generala este urmatoarea: cu cat e mai mare intreprinderea, cu cat mai mare este volumul de energie pe care il vinde si cu atat mai mic este pretul specific. Daca tineti minte, si majorarile anterioare de tarif au fost stabilite diferentiat.

I: Care va fi locul R. Moldova in diviziunea internationala a muncii si care sunt ramurile economice principale pentru dezvoltare, mai ales in industrie? (Iulian Coser)

V. L.: In primul rand, orice industrie se bazeaza pe potentialul care exista intr-o anumita tara. Vrem noi ori nu vrem, dar 70% din toata industria noastra se bazeaza pe industria producatoare, care mizeaza pe materia prima agricola. Desigur, avem si industria extractiva, functioneaza Fabrica de ciment, Fabrica de produse din ghips etc. Deci, industria se bazeaza pe resurse materiale. In al doilea rand, ea se bazeaza pe resursele umane, iar noi avem o forta de munca destul de calificata, mai ales pentru perspectivele industriei textile. Cred ca in aceasta zona ar trebui sa cautam specializarea RM, fiind, pe o directie, in vecinatatea UE – cea mai mare piata a lumii, iar pe alta directie – orientati spre marea piata a Federatiei Ruse. Preferintele oamenilor evolueaza, dar ei intotdeauna vor dori sa manance, sa se imbrace, sa beneficieze de anumite servicii. Expertii din exterior ne spun ca potentialul nostru funciar este unul enorm si trebuie sa-l folosim la maximum pentru a produce produse agricole cu valoare adaugata inalta.

I: „Termocom” si „Apa-Canal” trebuie privatizate de urgenta, deoarece aceste intreprinderi storc bani de la oameni si nu se mai modernizeaza. (Cititor al ziarului TIMPUL, Cenac, Cimislia)

V. L.: Partial, aveti dreptate si va spun de ce. „Termocom”-ul si alte intreprinderi de genul acesta au un grad de uzura de 80%. Trebuie sa asiguram niste investitii foarte serioase pentru modernizarea lor. Avem doua solutii: ori investeste statul (dar, spre regret, statul nu dispune de mijloacele enorme necesare pentru aceasta investitie), ori atragem investitorii privati, carora trebuie sa le cream cele mai atractive conditii. Suntem in cautarea unor investitii si cred ca aceste intreprinderi vor fi deetatizate. O sa ajungem si noi la decentralizarea acestor servicii, asa cum s-a facut in alte tari. Acum, cu colegii de la minister, cautam formula pentru „Termocom”.

I: Ce intreprinde Ministerul Economiei pentru creditarea micului business in agricultura, pentru a micsora rata dobanzii la credite si a elimina din contractele pe care ni le propun bancile unele conditii discriminatorii? (Anatol Lazarencu, Braviceni, Orhei)

V. L.: Noi nu le putem impune bancilor anumite conditii pe cale administrativa, dar le putem crea bariere, ca sa nu exagereze. Le putem pune in conditii de competitivitate prin atragerea resurselor de creditare si finantare prim intermediul intreprinderilor de leasing sau micro-creditare. Chiar astazi am decis ca, de la 25 ianuarie, sa colectam cereri de la solicitanti pentru primele 18 milioane de lei destinate finantarii micilor industrii in spatiul rural. Cred ca, prin martie-aprilie, vom oferi urmatoarele 40 milioane. Este un proiect foarte bun, pe care l-am lansat impreuna cu Banca Mondiala, prin intermediul bancilor comerciale, in valoare de 22,5 mln. dolari. Intr-un rastimp scurt, prin intermediul a cinci banci, vom asigura resursele creditare pentru intreprinderile care sunt axate pe export. Dar o sa le plafonam bancilor procentul dobanzii. Ideea este urmatoarea: noi luam creditul pe numele guvernului si-l oferim bancilor cu dobanda de 4,5%. Vom da prioritate la utilizarea acestor resurse creditare anume bancilor care vor oferi cea mai mica marja bancara, adica nu mai mult de 9-10 procente la creditul oferit clientului final.

Chiar saptamana viitoare (curenta n.n.), anuntul o sa apara in cateva ziare si o sa le scriu personal scrisori presedintilor de raioane ca toti doritorii sa poata trimite proiecte si sa aiba acces la aceasta creditare. Avem nevoie de proiecte bune pe care sa le finantam. Nu-i o problema atragerea finantarilor, deoarece exista deschidere catre RM ca niciodata din partea partenerilor din exterior, inclusiv BM. Depinde de capacitatea noastra de a asimila aceste fonduri. Vom ajuta oamenii sa-si faca banul din afaceri in baza unui plan de afaceri. Deschidem business-incubatoare pentru a-i invata arta afacerilor si a le oferi chiar sprijinul material pentru a-i pune pe picioare. Un astfel de business-incubator, primul, l-am deschis recent la Soroca. Cred ca 2010 va fi un an foarte bun pentru IMM-uri, in sensul finantarii lor.

I: Moldova are potential intelectual. Ce veti intreprinde pentru a realiza jonctiunea dintre industrie si stiinta? Care trebuie sa fie locul si eficienta Academiei de Stiinte a Moldovei (ASM) in acest domeniu? (Victor Damian, Chisinau)

V. L.: Nu putem vorbi de competitivitate, de exporturi, daca nu realizam aceasta jonctiune, daca nu facem transferul de inovatie in productie. Spre regret, sistemul care a fost creat pana acum in domeniu era monopolizat de ASM in sensul nu tocmai bun al cuvantului. Am impresia ca fostul guvern s-a autoizolat de la acest proces si se crease situatia cand cei de la ASM ei insisi isi faceau comanda de stat, ei o indeplineau si tot ei acceptau rezultatele. Academia isi asumase rolul de minister. Azi nu prea pricepem unde sunt inovatiile. Presupunem ca ele exista la ASM, dar in practica inca nu se vad rezultatele. Noi ne-am propus sa avem in cadrul guvernului capacitatea de a fi un partener al ASM, si nu intamplator la ME a aparut Directia politici industriale de competitivitate.

Astfel, vom crea un mecanism de ordin legislativ, de ordin institutional, o anume politica fiscala prin care sa stimulam procesul de transfer tehnologic. Nu avem azi o lege necesara pentru crearea unui fond special in conditiile in care implementarea oricarei inventii comporta un anumit risc. Noi trebuie sa avem posibilitatea de a crea un capital de risc, deoarece aplicarea unei inventii ar putea sa ofere ceva foarte important, dar ar putea si sa nu ofere nimic.
Nu exista competitivitate fara industrie si fara inovatie. Deci, acest domeniu constituie una dintre prioritatile noastre. Revenind la rolul si locul ASM, voi spune ca trebuie sa tinem cont de opiniile savantilor, dar guvernul trebuie sa fie cel care plaseaza comanda pentru elaborari in cadrul ASM.

I: De ce nu importam energie electrica de la centrala nucleara de la Cernavoda, din Romania? (Ion Gurau, Chisinau)

V. L.: Nu importam deoarece energia electrica din Romania este mai scumpa decat cea produsa la Cuciurgan. Si mai exista o problema tehnica – capacitatea liniilor noastre de inalta tensiune, care fac conexiunea cu cele din Romania, este limitata. Avem nevoie de investitii enorme pentru a creste aceasta capacitate. In prezent, se realizeaza un studiu de fezabilitate si vom finanta extensiunea liniilor de maxima tensiune, pentru e efectua conexiunea cu Romania si a ne consolida astfel securitatea energetica.

I: Cu ce veti incepe reindustrializarea Moldovei? Va propuneti un astfel de scop? (S. Caraus, Cahul)

V. L.: Noi dorim sa dezvoltam oferta locala de marfuri prin dezvoltarea industriilor autohtone, adica sa satisfacem cererea de pe piata cu marfuri produse in R. Moldova. Daca statul va crea conditii bune, atractive, desigur ca realitatea va evidentia ramurile spre care merg investitiile. Azi ele merg in industria textila, industria usoara, de procesare. Dar poate sa apara si ramuri mai exotice. Chiar saptamana trecuta, cineva spunea ca ar dori sa investeasca serios in constructia unei microuzine de prelucrare a metalelor neferoase, deoarece noi exportam foarte multe deseuri de metale neferoase. Ni s-a spus ca este mai avantajos sa construiesti aici o intreprindere pentru a le prelucra decat sa le exporti. Vom stimula industriile care creeaza locuri de munca. Referitor la unele ramuri cred ca nu putem vorbi despre revigorare, putem doar sa oferim spatiile de productie celor care doresc sa dezvolte noi afaceri.

I: Cand vor scadea preturile la carne? Importatorii au ramas aceiasi, preturile au ramas aceleasi, altii nu pot patrunde la importurile de carne. (Olga Calistru, Hancesti, Ion Mereacre, Chisinau)

V. L.: Guvernul a abrogat hotararea prin care era stabilit sistemul de autorizare a importului de carne. In prezent nu exista nicio bariera. Toti doritorii, fara nicio autorizatie suplimentara, incheie contracte, merg la Ministerul Agriculturii si isi iau certificatele zooveterinare, cele de import si atat. Nu mai exista firme privilegiate. Dar lucrul acesta s-a intamplat cu o saptamana-doua in urma si inca nu a fost, probabil, sesizat. Iar preturile vor scadea atunci cand administrarea fiscala si cea vamala vor exclude posibilitatea ca aceste companii sa aiba 400-500% rentabilitate. Noi monitorizam acest sistem de verificare pe lant. Cred ca intr-o saptamana-doua il vom prezenta guvernului.

I: De ce nu este dezvoltata energetica bazata pe resursele regenerabile? (Anton, Criuleni)

V. L.: Pe acest segment, la nivel de politica a statului, in afara de declaratii, nu s-a facut aproape nimic. Cand am venit la minister am gasit in sirul intreprinderilor subordonate si Agentia pentru conservarea energiei. Dar cand am vrut sa aflu cu ce se ocupa am constatat ca ea nu avea nici macar director. Exista doar denumirea. Noi am putea folosi pe larg resursele regenerabile, pentru ca azi ardem in zadar mii de tone de biomasa. In cazul dat, trebuie sa vorbim despre eficienta energetica, or noi trebuie sa folosim mai putine hidrocarburi si sa utilizam mai des alte resurse. Iata de ce am creat Directia securitate si eficienta energetica si suntem in cautarea anumitor programe de finantare. In prezent elaboram proiectul de lege privind eficienta energetica si incercam sa punem in vigoare legea cu privire la energia regenerabila.

I: Impozitarea supraprofitului ar curma poftele celor care vor profituri de 500% pe contul majorarii artificiale a preturilor? (Nicolae Siritanu, Nisporeni)

V. L.: Problema consta nu atat in valoarea profitului, cat in administrarea fiscala. Noi am putea stabili si 30%, si 100% marimea acestui impozit, dar nimeni nu-l va plati, daca nu-l vom administra corect. Or, daca omul de afaceri va stie ca, din cele 500% de supraprofit, o jumatate o sa i le ia statul, el se va gandi daca merita sa exagereze preturile.

I: Lucrez in Italia si am o anumita suma de bani. Unde as putea sa-i investesc cel mai eficient ca sa-mi dezvolt o afacere in Moldova? (Ion Cibotaru, Italia)

V. L.: Acum elaboram un program special de stimulare a investitiilor provenite din remitente. Acest program, numit „Unu plus unu”, consta in urmatoarele: daca omul vine acasa cu banii castigati peste hotare si doreste sa-i investeasca intr-o afacere, la un leu investit de el statul ii mai da un leu. Este un proiect foarte promitator si cred ca deja anul curent va fi operational. Eu mizez foarte mult pe acest program.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *