Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 21:21
Abonamente

 
 

Actualitate 16 Mai 2018, ora 08:13

La Nistru, la mărgioară… anatomia unei hecatombe anunțate. Guvernul de la Kiev pune în pericol viața a milioane de oameni

Marime Font

În numărul trecut, am publicat un articol pe care l-a prezentat la redacție Alexandru Coronovschi, doctor, cercetător și conferențiar la Universitatea Agrară. 

Autorul încerca să demonstreze că cele şase baraje instalate de Ucraina pe Nistru, care au îngrijorat foarte mult autoritățile de la Chișinău, nu reprezintă, de fapt, un pericol pentru R. Moldova, ci dimpotrivă ne pot aduce beneficii. Menționam și acum o săptămână că majoritatea specialiștilor în domeniul respectiv au o părere contrară celei expuse de Coronovschi. Publicăm mai jos un material la același subiect, scris pentru TIMPUL de către Dorin Duşciac, fost viceministru al Mediului în anii 2014-2015, care locuieşte în prezent în Franţa.

Subiectul construcției unui complex format din șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului a fost (re)adus în actualitate pe parcursul a ultimelor câteva luni, grație efortului și spiritului civic pe care l-au manifestat mai multe organizații nonguvernamentale de mediu din R. Moldova, Ucraina, România și alte țări. Dar la început a fost… cuvântul sau, mai bine zis, o serie întreagă de studii, rapoarte de expertiză, apeluri publice, declarații, conferințe, rezoluții adoptate la forumuri naționale și internaționale, care converg către aceeași concluzie, că odată cu proiectarea și construcția acestor hidrocentrale, R. Moldova și o parte din Ucraina (regiunea Odesa) se îndreaptă cu pași siguri către o catastrofă de proporții. Am omis intenționat adjectivul „ecologică” la sfârșitul frazei precedente, deoarece catastrofa ar putea fi și una demografică, sanitară, umanitară.
Ilia Trombițki, Ina Coșeru, Victor Parlicov, Alecu Reniță, Iuliana Cantaragiu, Ion Efros – sunt doar câteva dintre cele mai sonore nume din rândul experților de mediu și din domeniul energetic, care afirmă răspicat că proiectul hidrocentralelor de pe Nistrul de Sus, de va fi dus la îndeplinire, va aduce (fie-mi permis acest sinistru joc de cuvinte) o cascadă de nenorociri cauzate de efectele previzibile și, de cele mai multe ori, ireversibile ale construcțiilor.

Negocierile Ucrainei cu R. Moldova au fost simulate

Evoluțiile de ordin geopolitic din ultimii ani din regiune, cu o Ucraină agresată de Rusia pe plan militar, dar și economic (inclusiv pe filieră energetică), par să constituie astăzi un argument autosuficient, care ar fi cazul să fie acceptat fără ezitare de către toată lumea. Cel puțin, de către „lumea bună”, mai ales de reprezentanţii guvernelor proeuropene care deseori consideră că, pentru a fi „proeuropean”, este de ajuns să scrii lozinci pe fundal albastru cu stele galbene și să perorezi de dimineață până seară despre „integrare europeană”, „stabilitate” și alte formule-tip care dau bine pe sticlă, dar rămân niște banale forme fără fond. D’apoi, cum altfel...?!, se apără încâlcit aceştia. Ucraina are probleme cu rușii, zic ei, şi UE are probleme cu rușii, iar noi, cei mai proeuropeni de pe fața pământului, cum să nu cedăm în fața solicitărilor înaintate de autoritățile republicii-surori, cu care ne învecinăm în trei din cele patru puncte cardinale?



De fapt, dacă ne-am baza sută la sută pe fapte, nu a existat niciun fel de cerere din partea ucrainenilor cu privire la cele şase hidrocentrale. Un stat proaspăt agresat, care ar înainta cereri unui stat mai slab, nu ar arăta bine în fața cancelariilor de la Bruxelles, în special, în perioada în care așteaptă niscaiva miliarde europene pentru macrostabilizarea economică și liberalizarea regimului de vize. Deci, în cazul hidrocentralelor de pe Nistrul de Sus, Ucraina nu ne-a cerut nimic, ci pur și simplu a procedat ca de fiecare dată, în cazuri similare, căutându-și singură de treabă. A făcut exact ceea ce corespunde interesului său economic, nu și umanitar sau sanitar, fără a aștepta opinia sau acordul nostru. Chit că mai multe directive și regulamente europene, care s-au regăsit în legislațiile Ucrainei și R. Moldova în virtutea celor două Acorduri de Asociere, prevăd în mod expres derularea unor procese vaste și comprehensive de analiză și de consultare. Cu atât mai mult, cu cât evaluarea impactului de mediu – denumirea oficială, juridică, a acestui proces – include și o fază obligatorie de consultare cu reprezentanții părților interesate. Adică, mai întâi de toate, cu sutele de mii sau milioanele de oameni care locuiesc în bazinul Nistrului, pentru care fluviul este sursa principală de apă potabilă. În realitate, a fost doar simulat un proces de „negocieri” cu guvernul R. Moldova, un proces foarte straniu, dacă avem în vedere faptul că ministrul Mediului din perioada respectivă figurează în lista semnatarilor unui apel prin care se cere stoparea imediată a lucrărilor de construcție a hidrocentralelor… Care negocieri, oameni buni, dacă bietului stat agresat i se permite orice, doar să nu-şi piardă biberonul stabilizării macroeconomice? Unde mai pui că, pentru a-și promova mai abitir propriile interese (și doar pe ele!), Kievul a învățat pe de rost poezioara cu securitatea-energetică-armă-în-lupta-contra-balaurului-de-la-Kremlin...

Nu poți face integrare europeană prin metode sovietice

Evident, lipsită de potențialul de gaze naturale din largul Crimeii, fără acces la cărbunele din Donbas și în condițiile unor „războaie ale gazelor” care nu mai contenesc de peste un deceniu, Ucraina este interesată să-şi exploateze toate resursele alternative de energie. Aplicată la vremurile noastre, înțelepciunea populară care ne zice că nu poți face o mireasă frumoasă din două babe urâte, s-ar traduce cam așa: nu poți face integrare europeană prin metode sovietice. Incontestabil, obținerea unui grad sporit de independență energetică (față de Rusia, mai întâi de toate) este o prioritate națională pentru guvernarea de la Kiev. Însă acest lucru nu poate să fie tradus în realitate din contul sănătății publice, fiind pusă în pericol direct securitatea alimentării cu apă potabilă și, respectiv, securitatea alimentară a sute de mii și milioane de oameni, cetățeni proprii și ai unui stat vecin. Mai ales că specialiștii atenţionează într-un glas: construcția lanțului de hidrocentrale pe Nistrul de Sus va aduce prejudicii colosale! Prejudiciile de mediu se vor manifesta îndeosebi prin modificarea temperaturii apei fluviului, ceea ce va avea consecințe negative asupra întregului ecosistem. Vom suporta şi prejudicii de ordin sanitar, fiindcă apa, după ce trece prin turbinele unei hidrocentrale, devine de „calitate tehnică” şi nu mai corespunde parametrilor fizici, chimici și indicatorilor organoleptici ai apei naturale. Nu vom putea evita nici prejudiciile de securitate, căci modularea debitului Nistrului se va face în baza considerentelor legate de rentabilitatea economică a hidrocentralelor, dar nu pornind de la exigențele dictate de necesitatea de a asigura un debit ecologic al fluviului.

E un lucru bine știut că, în chestiunea celor şase hidrocentrale de pe cursul superior al Nistrului, guvernul de la Kiev are astăzi pâinea și cuțitul. Iar pe fundalul lașității autorităților de la Chișinău, părții ucrainene i se conferă și rolul (de neimaginat în orice stat membru al Uniunii Europene!) de unic decident într-o problemă care va afecta la modul direct viața și sănătatea a sute de mii, a milioane de persoane. Iar aceasta nu are nicio legătură cu Acordurile de Asociere semnate cu Uniunea Europeană, care prevăd respectarea cu stricteţe a legislației, aplicarea unor proceduri clare și transparente, consultarea efectivă a tuturor părților interesate. Negaționismul de mediu, care se manifestă și prin scrieri „savante” despre fericirea care îi va copleși laolaltă pe moldoveni și ucraineni odată cu edificarea celor șase hidrocentrale nu are niciun substrat ideologic sau filosofic. Este vorba, mai degrabă, despre un banal cui prodest. Căutați cu luare aminte în ce proiecte și parteneriate au fost implicați negaționiștii în ultimii ani și veți afla le pourquoi du comment-ul luării lor de atitudine.

Tare mi-e frică în acest caz de vechiul „odobreams” (argou rusesc, care reflectă starea de spirit a funcționarului într-un regim totalitar, când acesta devine un executor insensibil al tuturor voințelor șefului), de care ar fi trebuit să scăpam, acum un sfert de secol, dar care încă bântuie mințile unor cinovnici rătăciți într-o tranziție interminabilă. De i-am lăsa să-și facă mendrele, ăștia ne vor fura și luna de pe cer, pe care nici stelele strălucitoare de pe drapelul Uniunii Europene nu ne vor putea ajuta să o regăsim.

Dorin Dușciac
Paris, Franța 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md