Astăzi 20 Mai 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 18:20
Abonamente
SES - noi perspective pentru afacerea ta

a

 
 
 

Actualitate 16 Mai 2018, ora 08:13

La Nistru, la mărgioară… anatomia unei hecatombe anunțate. Guvernul de la Kiev pune în pericol viața a milioane de oameni

Marime Font

În numărul trecut, am publicat un articol pe care l-a prezentat la redacție Alexandru Coronovschi, doctor, cercetător și conferențiar la Universitatea Agrară. 

Autorul încerca să demonstreze că cele şase baraje instalate de Ucraina pe Nistru, care au îngrijorat foarte mult autoritățile de la Chișinău, nu reprezintă, de fapt, un pericol pentru R. Moldova, ci dimpotrivă ne pot aduce beneficii. Menționam și acum o săptămână că majoritatea specialiștilor în domeniul respectiv au o părere contrară celei expuse de Coronovschi. Publicăm mai jos un material la același subiect, scris pentru TIMPUL de către Dorin Duşciac, fost viceministru al Mediului în anii 2014-2015, care locuieşte în prezent în Franţa.

Subiectul construcției unui complex format din șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului a fost (re)adus în actualitate pe parcursul a ultimelor câteva luni, grație efortului și spiritului civic pe care l-au manifestat mai multe organizații nonguvernamentale de mediu din R. Moldova, Ucraina, România și alte țări. Dar la început a fost… cuvântul sau, mai bine zis, o serie întreagă de studii, rapoarte de expertiză, apeluri publice, declarații, conferințe, rezoluții adoptate la forumuri naționale și internaționale, care converg către aceeași concluzie, că odată cu proiectarea și construcția acestor hidrocentrale, R. Moldova și o parte din Ucraina (regiunea Odesa) se îndreaptă cu pași siguri către o catastrofă de proporții. Am omis intenționat adjectivul „ecologică” la sfârșitul frazei precedente, deoarece catastrofa ar putea fi și una demografică, sanitară, umanitară.
Ilia Trombițki, Ina Coșeru, Victor Parlicov, Alecu Reniță, Iuliana Cantaragiu, Ion Efros – sunt doar câteva dintre cele mai sonore nume din rândul experților de mediu și din domeniul energetic, care afirmă răspicat că proiectul hidrocentralelor de pe Nistrul de Sus, de va fi dus la îndeplinire, va aduce (fie-mi permis acest sinistru joc de cuvinte) o cascadă de nenorociri cauzate de efectele previzibile și, de cele mai multe ori, ireversibile ale construcțiilor.

Negocierile Ucrainei cu R. Moldova au fost simulate

Evoluțiile de ordin geopolitic din ultimii ani din regiune, cu o Ucraină agresată de Rusia pe plan militar, dar și economic (inclusiv pe filieră energetică), par să constituie astăzi un argument autosuficient, care ar fi cazul să fie acceptat fără ezitare de către toată lumea. Cel puțin, de către „lumea bună”, mai ales de reprezentanţii guvernelor proeuropene care deseori consideră că, pentru a fi „proeuropean”, este de ajuns să scrii lozinci pe fundal albastru cu stele galbene și să perorezi de dimineață până seară despre „integrare europeană”, „stabilitate” și alte formule-tip care dau bine pe sticlă, dar rămân niște banale forme fără fond. D’apoi, cum altfel...?!, se apără încâlcit aceştia. Ucraina are probleme cu rușii, zic ei, şi UE are probleme cu rușii, iar noi, cei mai proeuropeni de pe fața pământului, cum să nu cedăm în fața solicitărilor înaintate de autoritățile republicii-surori, cu care ne învecinăm în trei din cele patru puncte cardinale?



De fapt, dacă ne-am baza sută la sută pe fapte, nu a existat niciun fel de cerere din partea ucrainenilor cu privire la cele şase hidrocentrale. Un stat proaspăt agresat, care ar înainta cereri unui stat mai slab, nu ar arăta bine în fața cancelariilor de la Bruxelles, în special, în perioada în care așteaptă niscaiva miliarde europene pentru macrostabilizarea economică și liberalizarea regimului de vize. Deci, în cazul hidrocentralelor de pe Nistrul de Sus, Ucraina nu ne-a cerut nimic, ci pur și simplu a procedat ca de fiecare dată, în cazuri similare, căutându-și singură de treabă. A făcut exact ceea ce corespunde interesului său economic, nu și umanitar sau sanitar, fără a aștepta opinia sau acordul nostru. Chit că mai multe directive și regulamente europene, care s-au regăsit în legislațiile Ucrainei și R. Moldova în virtutea celor două Acorduri de Asociere, prevăd în mod expres derularea unor procese vaste și comprehensive de analiză și de consultare. Cu atât mai mult, cu cât evaluarea impactului de mediu – denumirea oficială, juridică, a acestui proces – include și o fază obligatorie de consultare cu reprezentanții părților interesate. Adică, mai întâi de toate, cu sutele de mii sau milioanele de oameni care locuiesc în bazinul Nistrului, pentru care fluviul este sursa principală de apă potabilă. În realitate, a fost doar simulat un proces de „negocieri” cu guvernul R. Moldova, un proces foarte straniu, dacă avem în vedere faptul că ministrul Mediului din perioada respectivă figurează în lista semnatarilor unui apel prin care se cere stoparea imediată a lucrărilor de construcție a hidrocentralelor… Care negocieri, oameni buni, dacă bietului stat agresat i se permite orice, doar să nu-şi piardă biberonul stabilizării macroeconomice? Unde mai pui că, pentru a-și promova mai abitir propriile interese (și doar pe ele!), Kievul a învățat pe de rost poezioara cu securitatea-energetică-armă-în-lupta-contra-balaurului-de-la-Kremlin...

Nu poți face integrare europeană prin metode sovietice

Evident, lipsită de potențialul de gaze naturale din largul Crimeii, fără acces la cărbunele din Donbas și în condițiile unor „războaie ale gazelor” care nu mai contenesc de peste un deceniu, Ucraina este interesată să-şi exploateze toate resursele alternative de energie. Aplicată la vremurile noastre, înțelepciunea populară care ne zice că nu poți face o mireasă frumoasă din două babe urâte, s-ar traduce cam așa: nu poți face integrare europeană prin metode sovietice. Incontestabil, obținerea unui grad sporit de independență energetică (față de Rusia, mai întâi de toate) este o prioritate națională pentru guvernarea de la Kiev. Însă acest lucru nu poate să fie tradus în realitate din contul sănătății publice, fiind pusă în pericol direct securitatea alimentării cu apă potabilă și, respectiv, securitatea alimentară a sute de mii și milioane de oameni, cetățeni proprii și ai unui stat vecin. Mai ales că specialiștii atenţionează într-un glas: construcția lanțului de hidrocentrale pe Nistrul de Sus va aduce prejudicii colosale! Prejudiciile de mediu se vor manifesta îndeosebi prin modificarea temperaturii apei fluviului, ceea ce va avea consecințe negative asupra întregului ecosistem. Vom suporta şi prejudicii de ordin sanitar, fiindcă apa, după ce trece prin turbinele unei hidrocentrale, devine de „calitate tehnică” şi nu mai corespunde parametrilor fizici, chimici și indicatorilor organoleptici ai apei naturale. Nu vom putea evita nici prejudiciile de securitate, căci modularea debitului Nistrului se va face în baza considerentelor legate de rentabilitatea economică a hidrocentralelor, dar nu pornind de la exigențele dictate de necesitatea de a asigura un debit ecologic al fluviului.

E un lucru bine știut că, în chestiunea celor şase hidrocentrale de pe cursul superior al Nistrului, guvernul de la Kiev are astăzi pâinea și cuțitul. Iar pe fundalul lașității autorităților de la Chișinău, părții ucrainene i se conferă și rolul (de neimaginat în orice stat membru al Uniunii Europene!) de unic decident într-o problemă care va afecta la modul direct viața și sănătatea a sute de mii, a milioane de persoane. Iar aceasta nu are nicio legătură cu Acordurile de Asociere semnate cu Uniunea Europeană, care prevăd respectarea cu stricteţe a legislației, aplicarea unor proceduri clare și transparente, consultarea efectivă a tuturor părților interesate. Negaționismul de mediu, care se manifestă și prin scrieri „savante” despre fericirea care îi va copleși laolaltă pe moldoveni și ucraineni odată cu edificarea celor șase hidrocentrale nu are niciun substrat ideologic sau filosofic. Este vorba, mai degrabă, despre un banal cui prodest. Căutați cu luare aminte în ce proiecte și parteneriate au fost implicați negaționiștii în ultimii ani și veți afla le pourquoi du comment-ul luării lor de atitudine.

Tare mi-e frică în acest caz de vechiul „odobreams” (argou rusesc, care reflectă starea de spirit a funcționarului într-un regim totalitar, când acesta devine un executor insensibil al tuturor voințelor șefului), de care ar fi trebuit să scăpam, acum un sfert de secol, dar care încă bântuie mințile unor cinovnici rătăciți într-o tranziție interminabilă. De i-am lăsa să-și facă mendrele, ăștia ne vor fura și luna de pe cer, pe care nici stelele strălucitoare de pe drapelul Uniunii Europene nu ne vor putea ajuta să o regăsim.

Dorin Dușciac
Paris, Franța 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

 


Editorial 18 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Chișinăul e pierdut!

Scriam săptămâna trecută că, dacă cei trei candidați importanți unioniști sau proeuropeni la șefia Capitalei, Andrei Năstase, Valeriu Munteanu și Constantin Codreanu, nu vor alege doar pe unul dintre ei, pentru a merge în alegerile de duminică, nu va avea niciun sens să ieșim la votare. Din...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Mai 2018, de George Simion

Schimbați balada!

În cei peste zece ani, de când am cunoscut R. Moldova, m-a fascinat mereu felul în care electoratul pro-estic s-a mobilizat la vot. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Moni Stănilă

Buni sau răi?

Că tot suntem în campanie electorală, să ne reîntoarcem puțin la judecata aproapelui. Ușurința cu care catalogăm oamenii din jurul nostru e incredibilă. Despre oricine putem afirma câte ceva, de parcă le-am cunoaște gândurile și pocăința. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Constantin Tănase

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Nu rareori, când vorbim despre situația limbii române din stânga Prutului, demonstrăm o înțelegere cu totul puerilă, școlărească a fenomenului.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Răzvan Munteanu

Trump scoate SUA din acordul nuclear cu Iranul. Ce poate urma?

Foarte mulți jurnaliști sau analiști de politică externă spuneau că retorica folosită de către Donald Trump în cursa electorală pentru Casa Albă va fi abandonată odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Statelor Unite.  

() Citeşte tot articolul

Atitudini 16 Mai 2018, de Constantin Tănase

Presa a uitat de 16 mai

Presa de la Chişinău, dar şi cea de peste Prut, preocupată de chestiuni vitale pentru destinul nostru naţional, cum ar fi, de exemplu, înjurăturile de căruţaş ameţit ale lui Voronin sau cele de oier devenit milionar ale lui Gigi Becali, a trecut falnic şi fără păs peste data de 16 mai, o zi...

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Moni Stănilă

Primăvară cu poezie

În perioada 3-5 mai a avut loc Festivalul Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, ediția a VIII-a. Evenimentele au debutat cu depunerea de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, urmată de Simpozionul Internațional „Dialoguri europene:...

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Mai 2018, de Dan Nicu

Lui Dodon nu i-ar strica să ia lecţii de la Kim Jong-un

Întâlnirea de pe 27 aprilie dintre preşedinţii celor două jumătăţi ale Coreei, despărţite din 1953 printr-un război purtat pe baze ideologice, imprimă speranţe că în curând în peninsula Coreeană starea formală de război va fi încheiată şi va începe o eră a...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Moni Stănilă

Cu pași repezi spre Primărie

Fiecare dintre noi are o poziție vizavi de apropiatele alegeri de la Primărie. Fie susține un candidat, fie nici nu vrea să meargă la vot, fie merge să își dea votul împotriva cuiva. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Salvați Chișinăul! Andrei, Valeriu, Constantin…

Peste o săptămână, unii chișinăuieni îşi vor alege primarul. Dar dacă și atunci vom avea 12 concurenți electorali, nu va avea niciun rost să ieșim din case. Mai bine am dormi în acea zi până la închiderea secțiilor de votare, pe fundalul unor cântece de luptă...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Mai 2018, de Moni Stănilă

Copilăria lui Kaspar Hauser

Bogdan-Alexandru Stănescu - scriitor, traducător și editor - pe care l-am avut invitat la cenaclul Republica în 2015, a publicat anul trecut primul său roman - Copilăria lui Kaspar Hauser, care deja a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu' lui Thoreau”,...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Mai 2018, de Moni Stănilă

Împărat al distrugerii

Nu pot să nu revin constant la ce ar fi trebuit să presupună datoria omului ca împărat al creației. Mai ales acum, în plină primăvară, când vegetația se străduiește să acopere tot gunoiul pe care îl lăsăm în urma noastră.

() Citeşte tot articolul

 

 



Cele mai citite articole Timpul.md