Astăzi 21 Iulie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:32
Abonamente

a

 
 
 

Actualitate 16 Mai 2018, ora 08:13

La Nistru, la mărgioară… anatomia unei hecatombe anunțate. Guvernul de la Kiev pune în pericol viața a milioane de oameni

Marime Font

În numărul trecut, am publicat un articol pe care l-a prezentat la redacție Alexandru Coronovschi, doctor, cercetător și conferențiar la Universitatea Agrară. 

Autorul încerca să demonstreze că cele şase baraje instalate de Ucraina pe Nistru, care au îngrijorat foarte mult autoritățile de la Chișinău, nu reprezintă, de fapt, un pericol pentru R. Moldova, ci dimpotrivă ne pot aduce beneficii. Menționam și acum o săptămână că majoritatea specialiștilor în domeniul respectiv au o părere contrară celei expuse de Coronovschi. Publicăm mai jos un material la același subiect, scris pentru TIMPUL de către Dorin Duşciac, fost viceministru al Mediului în anii 2014-2015, care locuieşte în prezent în Franţa.

Subiectul construcției unui complex format din șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului a fost (re)adus în actualitate pe parcursul a ultimelor câteva luni, grație efortului și spiritului civic pe care l-au manifestat mai multe organizații nonguvernamentale de mediu din R. Moldova, Ucraina, România și alte țări. Dar la început a fost… cuvântul sau, mai bine zis, o serie întreagă de studii, rapoarte de expertiză, apeluri publice, declarații, conferințe, rezoluții adoptate la forumuri naționale și internaționale, care converg către aceeași concluzie, că odată cu proiectarea și construcția acestor hidrocentrale, R. Moldova și o parte din Ucraina (regiunea Odesa) se îndreaptă cu pași siguri către o catastrofă de proporții. Am omis intenționat adjectivul „ecologică” la sfârșitul frazei precedente, deoarece catastrofa ar putea fi și una demografică, sanitară, umanitară.
Ilia Trombițki, Ina Coșeru, Victor Parlicov, Alecu Reniță, Iuliana Cantaragiu, Ion Efros – sunt doar câteva dintre cele mai sonore nume din rândul experților de mediu și din domeniul energetic, care afirmă răspicat că proiectul hidrocentralelor de pe Nistrul de Sus, de va fi dus la îndeplinire, va aduce (fie-mi permis acest sinistru joc de cuvinte) o cascadă de nenorociri cauzate de efectele previzibile și, de cele mai multe ori, ireversibile ale construcțiilor.

Negocierile Ucrainei cu R. Moldova au fost simulate

Evoluțiile de ordin geopolitic din ultimii ani din regiune, cu o Ucraină agresată de Rusia pe plan militar, dar și economic (inclusiv pe filieră energetică), par să constituie astăzi un argument autosuficient, care ar fi cazul să fie acceptat fără ezitare de către toată lumea. Cel puțin, de către „lumea bună”, mai ales de reprezentanţii guvernelor proeuropene care deseori consideră că, pentru a fi „proeuropean”, este de ajuns să scrii lozinci pe fundal albastru cu stele galbene și să perorezi de dimineață până seară despre „integrare europeană”, „stabilitate” și alte formule-tip care dau bine pe sticlă, dar rămân niște banale forme fără fond. D’apoi, cum altfel...?!, se apără încâlcit aceştia. Ucraina are probleme cu rușii, zic ei, şi UE are probleme cu rușii, iar noi, cei mai proeuropeni de pe fața pământului, cum să nu cedăm în fața solicitărilor înaintate de autoritățile republicii-surori, cu care ne învecinăm în trei din cele patru puncte cardinale?



De fapt, dacă ne-am baza sută la sută pe fapte, nu a existat niciun fel de cerere din partea ucrainenilor cu privire la cele şase hidrocentrale. Un stat proaspăt agresat, care ar înainta cereri unui stat mai slab, nu ar arăta bine în fața cancelariilor de la Bruxelles, în special, în perioada în care așteaptă niscaiva miliarde europene pentru macrostabilizarea economică și liberalizarea regimului de vize. Deci, în cazul hidrocentralelor de pe Nistrul de Sus, Ucraina nu ne-a cerut nimic, ci pur și simplu a procedat ca de fiecare dată, în cazuri similare, căutându-și singură de treabă. A făcut exact ceea ce corespunde interesului său economic, nu și umanitar sau sanitar, fără a aștepta opinia sau acordul nostru. Chit că mai multe directive și regulamente europene, care s-au regăsit în legislațiile Ucrainei și R. Moldova în virtutea celor două Acorduri de Asociere, prevăd în mod expres derularea unor procese vaste și comprehensive de analiză și de consultare. Cu atât mai mult, cu cât evaluarea impactului de mediu – denumirea oficială, juridică, a acestui proces – include și o fază obligatorie de consultare cu reprezentanții părților interesate. Adică, mai întâi de toate, cu sutele de mii sau milioanele de oameni care locuiesc în bazinul Nistrului, pentru care fluviul este sursa principală de apă potabilă. În realitate, a fost doar simulat un proces de „negocieri” cu guvernul R. Moldova, un proces foarte straniu, dacă avem în vedere faptul că ministrul Mediului din perioada respectivă figurează în lista semnatarilor unui apel prin care se cere stoparea imediată a lucrărilor de construcție a hidrocentralelor… Care negocieri, oameni buni, dacă bietului stat agresat i se permite orice, doar să nu-şi piardă biberonul stabilizării macroeconomice? Unde mai pui că, pentru a-și promova mai abitir propriile interese (și doar pe ele!), Kievul a învățat pe de rost poezioara cu securitatea-energetică-armă-în-lupta-contra-balaurului-de-la-Kremlin...

Nu poți face integrare europeană prin metode sovietice

Evident, lipsită de potențialul de gaze naturale din largul Crimeii, fără acces la cărbunele din Donbas și în condițiile unor „războaie ale gazelor” care nu mai contenesc de peste un deceniu, Ucraina este interesată să-şi exploateze toate resursele alternative de energie. Aplicată la vremurile noastre, înțelepciunea populară care ne zice că nu poți face o mireasă frumoasă din două babe urâte, s-ar traduce cam așa: nu poți face integrare europeană prin metode sovietice. Incontestabil, obținerea unui grad sporit de independență energetică (față de Rusia, mai întâi de toate) este o prioritate națională pentru guvernarea de la Kiev. Însă acest lucru nu poate să fie tradus în realitate din contul sănătății publice, fiind pusă în pericol direct securitatea alimentării cu apă potabilă și, respectiv, securitatea alimentară a sute de mii și milioane de oameni, cetățeni proprii și ai unui stat vecin. Mai ales că specialiștii atenţionează într-un glas: construcția lanțului de hidrocentrale pe Nistrul de Sus va aduce prejudicii colosale! Prejudiciile de mediu se vor manifesta îndeosebi prin modificarea temperaturii apei fluviului, ceea ce va avea consecințe negative asupra întregului ecosistem. Vom suporta şi prejudicii de ordin sanitar, fiindcă apa, după ce trece prin turbinele unei hidrocentrale, devine de „calitate tehnică” şi nu mai corespunde parametrilor fizici, chimici și indicatorilor organoleptici ai apei naturale. Nu vom putea evita nici prejudiciile de securitate, căci modularea debitului Nistrului se va face în baza considerentelor legate de rentabilitatea economică a hidrocentralelor, dar nu pornind de la exigențele dictate de necesitatea de a asigura un debit ecologic al fluviului.

E un lucru bine știut că, în chestiunea celor şase hidrocentrale de pe cursul superior al Nistrului, guvernul de la Kiev are astăzi pâinea și cuțitul. Iar pe fundalul lașității autorităților de la Chișinău, părții ucrainene i se conferă și rolul (de neimaginat în orice stat membru al Uniunii Europene!) de unic decident într-o problemă care va afecta la modul direct viața și sănătatea a sute de mii, a milioane de persoane. Iar aceasta nu are nicio legătură cu Acordurile de Asociere semnate cu Uniunea Europeană, care prevăd respectarea cu stricteţe a legislației, aplicarea unor proceduri clare și transparente, consultarea efectivă a tuturor părților interesate. Negaționismul de mediu, care se manifestă și prin scrieri „savante” despre fericirea care îi va copleși laolaltă pe moldoveni și ucraineni odată cu edificarea celor șase hidrocentrale nu are niciun substrat ideologic sau filosofic. Este vorba, mai degrabă, despre un banal cui prodest. Căutați cu luare aminte în ce proiecte și parteneriate au fost implicați negaționiștii în ultimii ani și veți afla le pourquoi du comment-ul luării lor de atitudine.

Tare mi-e frică în acest caz de vechiul „odobreams” (argou rusesc, care reflectă starea de spirit a funcționarului într-un regim totalitar, când acesta devine un executor insensibil al tuturor voințelor șefului), de care ar fi trebuit să scăpam, acum un sfert de secol, dar care încă bântuie mințile unor cinovnici rătăciți într-o tranziție interminabilă. De i-am lăsa să-și facă mendrele, ăștia ne vor fura și luna de pe cer, pe care nici stelele strălucitoare de pe drapelul Uniunii Europene nu ne vor putea ajuta să o regăsim.

Dorin Dușciac
Paris, Franța 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 13:05

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Trotuarul din fața sediului partidului lui Andrei Năstase, plin de mascați, mobilizați ca să asigure ordinea publică în timpul protestului susținătorilor lui Ilan Șor. Polițiștii au format un zid viu la intrare în clădire. Exact la fel ei au procedat și la sediul PAS,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 12:51

Americanii sunt convinși că Rusia va încerca din nou să influenţeze alegerile din SUA

Kirstjen Nielsen, secretarul american pentru Securitate Internă, a declarat că autorităţile SUA ar trebui să fi pregătite pentru noi încercări ale Moscovei de a interveni în alegerile din Statele Unite, site-ul cotidianului The Hill, citat de Mediafax. 

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Dosarul transnistrean: Decizia ONU și narativul rusesc

Recenta decizie a Adunării Generale a ONU, prin care s-a elaborat o Rezoluție privind retragerea trupelor Federației Ruse din Transnistria, reprezintă un succes diplomatic pentru Chișinău. Asta chiar dacă, pe termen scurt sau mediu, nu vom asista la mari surprize, Moscova putând face uzanță de dreptul...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Macron și politica externă franceză

Pe 14 iulie, pe marile bulevarde ale Parisului, trupele militare franceze, alături de o parte din trupele aliate, au defilat pe sub Arcul de Triumf. A fost ziua națională a Franței, motiv pentru care trebuie să aruncăm o scurtă privire asupra a ceea ce această țară reprezintă acum, pe scena europeană...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Haz de necaz și minciuni de legat ochii

Povestea banilor continuă. Cum altfel, de vreme ce avem de îndurat dispariția miliardului? De atunci stăm pe datorii tot mai mari chiar dacă nu vom avea de unde să le întoarcem. Însă totul e pentru acum: să supraviețuim acum, să fim siguri că vom avea bani de pâine, să nu ne...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Povara impresionismului (politic) la moldoveni

Eu nu. Răspund celor ce mă (De ce, mă, voi mă?) atacă în presă. Mamei lor de presă gălbuie-vărgată! Eu nu, mai cu seamă. Acum când (precum glăsuiește pe una voce ziarul „Bătrânetul” de sâmbătă), citez: „e sfârșit de toamnă cu semilună pe cer pe la...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul