Actualitate

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă: cum şi cât beau moldovenii

Peste trei săptămâni în Republica Moldova va fi organizată cea de-a zecea ediţie a Zilei naţionale a vinului. În ultimul raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se spune că în medie un moldovean consumă ceva mai mult de 18 litri de alcool pur pe an. Totodată specialiştii de a OMS spun că aproape 10 litri din alcoolul consumat de moldoveni nu este ţinut la evidenţă şi este făcut în condiţii casnice. 

Europa Liberă: Încă din antichitate toţi oamenii de spirit s-au întrecut în a aduce elogii licorii lui Bachus. În zilele noastre s-a ajuns la adevărate performanţe în determinarea ştiinţifică a efectelor benefice ale vinului, băut cu paharul, nu chintalul. În Uniunea Europeană vinul chiar a fost scos din rândul alcoolurilor şi trecut în tabăra alimentelor. Francezii nu se prea îmbolnăvesc de inimă tocma datorită faptului că beau vin roşu – un pahar la fiecare masă. Nemţii beau şampanie roşie, dulce la micul dejun. Europa Liberă a căutat să afle cum şi cât beau moldovenii. Voci culese la întâmplare în satul Mileşti, o localitate ce se află la aproape 100 kilometri distanţă de Chişinău.

-„La sate mai mult se bea. Sunt oameni nevoiaşi. Cred că dacă a cinstit un pahar, înseamnă că şi-a alinat problemele, durerile s-au mai micşorat.”

-„Cu cât e mai departe de oraş, cu atât sărăcia e mai mare şi cu atât mai mulţi beţivi. Vrasăzice, dacă iau din sat de la noi, jumătate sunt duşi peste hotare, jumătate-s cu băutul de dimineaţa până seara. Majoritatea care consumă, beau până ce uită cum îl cheamă câte odată. Alţii se mai tăvălesc pe sub garduri, nu nimeresc acasă, dorm prin locuri diferite. Mă rog, aşa e treaba. E boală, boală mare.”

Europa Liberă: Aceste baruri care sunt atât de multe în sat, te atrag să le treci pragul?

-„Da, vodca-i ieftină, mai ieftină ca vinul şi bate mai repede la cap, mai repede beau să tunchească la cap.”

-„Aceste număr mare de baruri este contra poporului. Venind omul de la servici, poate dacă a uitat şi n-a luat o pîine, intrând în sat, el nu are de unde s-o cumpere, pentru că în baruri nu există pîine, dar numai băuturi. În 28 de ani ai mei de căsnicie, vreo şapte ani soţul meu a băut, cum se spune la moldoveni, po ciornomu.”

-„Trebuie să fie oamenii lecuiţi. Asta e boală şi e boală foarte grea. De ce merge, tot se agravează situaţia.”

-„Mai mult bărbaţii, desigur, dar sunt şi doamne care cinstesc.”

-„Care n-au de lucru oamenii. Nu prea au ocupaţie şi de-atâta şi beau.”

-„Bea ca să aline durerea.”

-„N-aş zice că e patimă, dar e o tradiţie.”

-„Vă spun cinstit, câte odată, când văd pe cineva că cumpără vin, parcă zic că aş bea şi eu un pahar de vin cumpărat, aşa dus sub pestelcă, cum sunt unii.”

-„Beai şi de bucurie, beai şi de scârbă.”

-„Mai mult consumă vin cei care îl găsesc mai ieftin. Pe la baruri, spirturi din astea care nu sunt calitative.”

-„Da, sunt la toate colţurile baruri şi ei găsesc, dacă n-au acasă, iau pe aici pe aproape.”

-„Mai ieftin rachiul decât vinul.”

-„Cumpără şi beau şi acasă au.”

-„Merge, merge vinul.”

-„Desigur că bărbaţii beau mai mult. De toate – şi bere, şi vin, şi rachiu. Alcaş, ori cum se mai zice.”

-„Aici, la noi în sat sunt ruşinea satului.”

*

Europa Liberă: Se zice că vinul bun înveseleşte inima omului. La o veselie l-am surprins pe Petru Leucă, primarul satului Mileşti.

Petru Leucă: „Aşa e la ţară, trage teascul cinci zile, pentru că vin cinci cumătri, ori şase. Te duci la cumătru să-ţi dea o greblă, întâi trei pahare de vin. Pentru un ac un pahar de vin, o furculiţă s-o iai – tot un pahar de vin. Aşa e la sat, vă spun un singur caz: au venit nişte investitori americani şi ne-am pornit de la Primărie într-o miercure, în postul cel mare, ne-am pornit să-i petrec până la marginea satului. Din 17 oameni, 13 erau beţi. E drept că era înspre seară şi ajungând la capătul satului, unul mă întreabă: da ce, la voi cinstesc? Zic, nu, azi e sărbătoare mare şi…”

Europa Liberă: Dar nu era sărbătoare?

Petru Leucă: „Nu era sărbătoare.”

Europa Liberă: Omul îşi îneacă amarul în pahar? Bea de grijile multe, pe care le are? De probleme?

Petru Leucă: „Da, la Mileşti s-a împărţit tot pământul, şi el seamănă 20 de ari de păpuşoi, altceva nu mai are. Cei care pune în mişcare, pleacă din sat. Avem 340 de oameni care sunt plecaţi după hotare, în Europa.”

Europa Liberă: Din numărul de populaţie?

Petru Leucă: „Din 2 190. În afară de asta, undeva încă vreo 400-500 de oameni îs plecaţi la Peterburg, Moscova. Şi practic avem în jur de 600-700 de hectare de pământ arabil, care nu e prelucrat. Multumim lui Dumnezeu că anul acesta o să înceapă să lucreze fabrica de vin, care nu a funcţionat vreo cinci ani. Asta o să fie un impuls pentru oameni, promite proprietarul că de azi înainte o să lucreze şi oamenii o să mai deie poama ceea care o cresc şi o să fie prelucrate şi viile. Şi avem în jur de 450-500 de hectare de vie încă se mai menţin, dar cam jumătate sunt prelucrate, dar jumate datorită la aceea că trei-patru ani de zile n-au avut unde da poama, cam nu-s lucrate.”

Europa Liberă: Un gospodar bun de la Mileşti cât vin are în pivniţă, în beci?

Petru Leucă: „Cam în jur de trei tone.”

Europa Liberă: Ce face cu trei tone de vin o familie?

Petru Leucă: „Asta fiecare gospodar cu vinul lui.”

Europa Liberă: Dar în mare parte se consumă.

Petru Leucă: „Ori îl consumă el, ori îl vinde. Dar totuna se consumă. La Mileşti tot vinul care nu-i folosit, îl fac ţuică. Să spunem că chiar sunt atât de băutori mileştenii – nu, dar cum ţin eu minte în anii 74, când era un om bat pe stradă şi ceilalţi îi spuneau: măi, Costache, du-te acasă, nu umbla. Acum cu mult mai mult se foloseşte.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi? S-a pierdut bunul simţ? S-a pierdut ruşinea? S-a pierdut respectul unul faţă de altul?

Petru Leucă: „Care duce dorul, acela mai mult consumă. Care el nu are o ocupaţie.”

Europa Liberă: E tristă imaginea la ţară.

Petru Leucă: „Da, e trist.”

Europa Liberă: Cine a devenit dependent de alcool? Cel mai tânăr, cel ma vârstinic?

Petru Leucă: „Trântorii, leneşii, care nu munceşte, dar vrea ajutor social.”

Europa Liberă: Câte baruri aveţi în sat?

Petru Leucă: „17 puncte comerciale.”

Europa Liberă: Toate vând băutură?

Petru Leucă: „Da.”

Europa Liberă: O cantitate enormă de rachiu, în primul rând.

Petru Leucă: „Corect.”

Europa Liberă: Şi bună parte din el am mai înţeles că e contrafăcut, că se vinde la un preţ de nimic.

Petru Leucă: „Aceeaşi vodcă, care se vinde în magazin când ea o să fie la preţul 70-80, ori 100 de lei, fiecare să se gândească ce cumpără.”

Europa Liberă: O pîine la copii sau o sticlă de rachiu.

Petru Leucă: „După primul pahar cultură n-ai de unde. Tacă-meu, Dumnezeu să-l ierte, spunea aşa: dragu tatii, dacă a luat un pahar – condu-l. După al doilea de-acum pierzi mintea. Dacă nu ai minte în cap, de altundeva nu o poţi s-o pui.”

Europa Liberă: Ceea ce am auzit la Mileşti se aseamănă cu realitatea şi din alte sate. Despre patima beţiei Europa Liberă a vorbit şi cu primarul de la Iurceni, Gheorghe Sorocovici.

Gheorghe Sorocovici: „Se bea mult, nu numai la Iurceni, dar în toate satele unde te duci, vezi de dimineaţa până seara oameni în stare de ebrietate. Nu sunt încadraţi în câmpul de muncă, deci nu lucrează.”

Europa Liberă: Poate că sunt lenoşi.

Gheorghe Sorocovici: „Sunt şi lenoşi şi majoritatea nu lucrează şi ei mai bine să bei, să te hodineşti, decât să lucrezi. Dacă nu are el, are vecinul. N-are vecinul, are al treilea şi tot aşa.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ca primar aţi putea să vă asumaţi o parte din vină că în sat sunt foarte multe unităţi comerciale unde se vând băuturi alcoolice?

Gheorghe Sorocovici: „La noi un bar l-am închis că era dezordine. Acum trebui să oprim funcţionarea barului al doilea. Fiindcă unul l-am limitat până la orele 21, al doilea până la orele unu.”

Europa Liberă: Aţi limitat comecializarea produselor alcoolice.

Gheorghe Sorocovici: „Vrem să limităm şi pe astea până la jumătate la 12, cum e ţările vecine. Jumătate la 12 s-au închis toate reţelele şi de comerţ, şi de baruri, şi băuturilor alcoolice, totului tot.”

Europa Liberă: Cât vin face un sătean?

Gheorghe Sorocovici: „Nu mai puţin de 500 de litri. Cinci-şase-şapte tone.”

Europa Liberă: Ce face un gospodar cu cinci tone de vin?

Gheorghe Sorocovici: „O parte îl comercializează tot sătenilor, în rest îl ţin pentru sărbători.”

Europa Liberă: Lipseşte cultura consumului de vin?

Gheorghe Sorocovici: „Lipseşte. Dacă se începe băutura de la opt-nouă, de-acum îl vezi că el e în stare nenormală. Bineînţeles că e foarte bine când omul ştie măsura. În viaţă se spune aşa: lucrând fizic, după patru ore dacă a folosit 150-200 de grame de vin se restabileşte energia şi capabilitatea omului sută-la sută, cum a început ziua de muncă. Dar nu înseamnă că după acestea 200, trebuie să fie 400-600-800 de grame, un litru.”

Europa Liberă: Cât consumă un moldovean din ăsta care s-a înfrăţit cu paharul?

Gheorghe Sorocovici: „Care s-a înfrăţit cu paharul? Două-trei litri pe zi, cel puţin.”

Europa Liberă: Cine sunt mai împătimiţi de băutură? Tinerii sau vârstuncii?

Gheorghe Sorocovici: „Tinerii, de-acum ei îi întrec pe părinţii lor la băut.”

Europa Liberă: Părinţii, plecaţi la munci peste hotare, trimit copiilor, iar copii neştiind cum să-i gestioneze raţional îi duc, unde? La bar.

Gheorghe Sorocovici: „Îi duc la bar, da. Copiii, părinţii cărora sunt după hotare, ei primesc sume mari – 50-80-100 de euro. Pentru un copil asta e foarte mult şi de-atâta ei îi consumă la bar. Se duce acasă neodihnit, pe la orele unu-două, dimineaţă se duce la şcoală, el e bludnic şi de asta degradează complet.”

Europa Liberă: E o degradare morală fără limită.

Gheorghe Sorocovici: „Fără limită, da.”

Europa Liberă: Păi şi cum e? A scăpat de sub controlul părinţilor, a ieşit de sub controlul profesorului, acum cine şi ce mai face? Societatea?

Gheorghe Sorocovici: „A ajuns la pragul barului. Asta e drama noastră. Şi nu numai la noi în Iurceni, dar şi în Bolţun, Cristeşti, Bursucul, Nisporeni, toate satele în care ne ducem şi vedem ce se face la baruri şi cine sunt persoanele care vin la bar. Numai tinerii.”

Europa Liberă: Care au părinţi peste hotare.

Gheorghe Sorocovici: „Care au părinţi după hotare.”

Europa Liberă: Se apropie sărbătoarea vinului. Ce părere aveţi despre organizarea acestei sărbători?

Gheorghe Sorocovici: „Dacă va fi organizată cum a fost organizată ultimii cinci ani de zile nu e nevoie.”

Europa Liberă: Cum a fost ultimii cinci ani de zile?

Gheorghe Sorocovici: „Au fost unele şi acele exponate, unele şi aceleaşi întreprinderi producători. În aceşti cinci ani nimic nou nu a apărut la expoziţiile de vin şi vinificaţie.”

Europa Liberă: Ce ar fi trebuit să apară nou?

Gheorghe Sorocovici: „Excluderea falsificării coneacului, vinului şi producerea băuturilor nobile.”

*
Europa Liberă: Ziua naţională a vinului va avea loc pe 8 şi 9 octombrie. Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, a declarat Europei Libere că în acest an sărbătoarea va fi organizată la cel mai înalt nivel. El spune că unul dintre momentele tari ale evenimentului va fi lansarea pe 8 octombrie a brandului naţional „Vin Moldova”. Calitatea vinului din sticlele pe care va fi aplicată această ştampilă va fi garantată de către stat. Astfel licorile moldoveneşti vor fi promovate şi peste hotare. Ministrul ne-a spus şi câţi bani se vor cheltui pentru organizarea acestui eveniment.

Vasile Bumacov: „Aproximativ 500 de mii de lei, este o contribuţie a statului, pe lângă contribuţia vinificatorilor şi pe lângă contribuţia companiei care va organiza această Zi a vinului”

Europa Liberă: Ce are de câştigat Moldova de la organizarea acestei sărbători a vinului?

Vasile Bumacov: „Moldova are mult de câştigat. Noi nu prea suntem cunoscuţi în lume. Când noi vorbim de competitivitate, când noi vorbim de sporirea de exporturi, păi nu poţi să exporţi acolo, unde nimeni nu te ştie. Noi ne dorim cât mai mulţi turişti să vie să afle de Moldova. Al doilea important lucru: cei care încearcă vinurile moldoveneşti să vadă calitatea lor, care se deosebeşte radical de ceea ce a fost cu cinci-şase ani în urmă. Noi avem vinuri de foarte bună calitate, care se îmbină foarte bine şi cu produsele şi locale şi europene. Vrem să arătăm că la noi acest domeniu este civilizat. Dorim prin această sărbătoare să sporim şi consumul de vin în Moldova contra băuturilor tari, să diminuăm consumul de băuturi tari în favoarea vunului. Dar important este ca lumea să ne cunoască, ca să vină din toate ţările europene, asiatice, să participe la sărbătoarea care demonstrează tradiţiile noastre de mii de ani în domeniu, că este această cultură a vinului şi să ne afirmăm aşa cum am fost cândva, în primii zece exportatori.”

Europa Liberă: Moldova are şi imagine negativă, spunându-se în lume că moldovenii sunt cei mai mari băutori, cei mai mari alcoolici.

Vasile Bumacov: „Păi consumul pe cap de locuitor în Europa este în jur de 13 litri, la noi este de 23 de litri pe cap de locuitor. Dar ce a fost spus despre ţară – eu nu cred că acest lucru este chiar aşa. Şi nu este nici o problemă dacă consumul este aşa cum a fost prezentat, dar să fie de băuturi calitatetive. Problema este că consumul este mare de băuturi necalitative, asta este marea problemă. Fiindcă vinul calitativ nu dăunează sănătăţii.”

Europa Liberă: Dar de fapt se consumă mai mult rachiu, şi uneori contrafăcut şi asta e o problemă.

Vasile Bumacov: „Asta este cea mai mare problemă, fiindcă băuturile tari majoritatea cele ieftine sunt contrafăcute, sunt de calitate foarte joasă, sunt ofensive. Noi avem mari probleme. Oricum este imposibil să stopezi consumul de băuturi alcoolice, este un lucru clar , care l-a demonsrtrat viaţa de mai multe ori şi ar fi fos acum să spunem haideţi să limităm consumul. Ceea ce putem noi face noi trebuie să aducem la consumator produse de calitate, care nu dăunează sănătăţii, nu face probleme în societate. Fiindcă nu numai societatea, dar şi foarte multe conflicte în societate.”

*
Europa Liberă: Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că Republica Moldova se află în topul consumatorilor de alcool în lume, cu un consum de peste 18 litri, ceea ce întrece de trei ori media mondială. În raportul OMS datele de top pentru Moldova se menţin şi la compartimentul mortalitate cauzată de cirozele hepatice pentru ambele sexe – femei şi bărbaţi. Gheorghe Ţurcanu, viceministrul Sănătăţii, explică de ce Moldova se menţine în acest top al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Gheorghe Ţurcanu: „Noi suntem nominalizaţi ca o ţară care face abuz şi foloseşte alcoolul în cantităţi foarte mari şi cred că este şi specificul – este o ţară viticolă, o ţară cu exporturi, poate economia ţării şede inclusiv şi sistemul de sănătate pe finanţarea din veniturile din comercializarea alcoolului. Noi trebuie să ducem o cultură în popor. Pentru că se vorbeşte chiar de factorul benefic al vinului nostru moldovenesc.”

Europa Liberă: Dar poate moldovenii consumă băuturi contrafăcute?

Gheorghe Ţurcanu: „Asta este un moment. Şi ţinem cont de faptul că pe parcursul ultimilor ani ţăranii nu aveau unde-şi realiza producţia respectivă şi fără doar şi poate ea trecea în consumul în fiecare casă. Asta a şi fost o problemă. Acum noi trebuie mai ales cu medicii de familie, cu societatea civilă, cu administraţia publică locală să lucrăm în aceastpă direcţie. Acest lucru va fi discutat în scurt timp la Colegiul Ministerului Sănătăţii. Noi avem un program, el trebuie intensificat.”

Europa Liberă: Potrivit raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alcoolul şi sănătatea în Europa, povara maladiilor aztribuite consumului de alcool în Republica Moldova a fost estimată la nivelul de risc patru, pe o scară de la unu la cinci. Patru e aproape de cinci.

Gheorghe Ţurcanu: „Corect pentru că etilismul cronic aici este şi creşterea maladiilor cardiovasculare, maladiilor digestive şi creşterea hepatitelor, acelea pe care noi le socotim ciroza hepatică.”

Europa Liberă: Cancerul.

Gheorghe Ţurcanu: „Şi cancerul, însă este mai puţin la cancer, este mai mult caracteristic pentru hepatitele toxice, pentru intoxicaţiile respective. Noi în maladiile hepatice, cirozele pe care le ştie mai bine populaţia, noi deţinem primul loc în Eiropa. Noi ar trebui să ne axăm şi să lucrăm cu toate societatea civilă în acest domeniu. Ar fi benefic ca noi să mobilizăm toate ONG-urile, chiar să se creeze noi ONG-uri. Lucrul nu s-ar putea duce numai de Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii este îngrijorat de situaţia care s-a creat.”

*
Europa Liberă: Şi pentru că şi viceministrul Sănătăţii, Gheorghe Ţurcanu confirmă că într-adevăr moldovenii sunt recordsmeni la băutură, l-am invitat la un pahar de vorbă pe actorul şi regizorul Boris Bechet.

Boris Bechet: „Moldovenii noştri sunt băutori şi foarte mulţi moldoveni nu cunosc măsura uneori la băut. Omul dacă e bun, când e bat tot e bun. Omul dacă e prost, când e bat e şi mai prost.”

Europa Liberă: De ce s-a ajuns ca moldoveanul să consume atât de mult alcool?

Boris Bechet: „Nu zic că chiar atât de mult.”

Europa Liberă: Nevoile? Grijile? Exodul? Bărbaţii au rămas fără soţii?

Boris Bechet: „Se bea şi înainte, când femeile şedeau lângă bărbaţi, staţi fără grijă, când nu erau duşi ai noştri în Italia. Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, avea un vecin, care cam bea. Primăvara tata curăţa via şi vecinul cela tot curăţa via. Şi tata şi-a luat un ulcior cu vin şi aşa – o bucăţică de slănină, o bucăţică de usturoi, o bucăţică de pâine şi tot din când în cînd mai curăţa via şi bea câte un pahar de vin. Acela vede că nu-i zice să-i toarne şi lui, ca să-i dea în obraz îi spune: badei, am o întrebare. Tata aşa curăţând via, se uite şi-i spune: zii, măi. Badei, cum să fac eu ca să-mi ajungă vin macar până oi curăţa via? Adică, eu n-am, toarnă şi mie un pahar, omul lui Dumnezeu. Tata se uită la dânsul, se duce la ulcior, toarnă un pahar, îl bea şi zice: am să te învăţ eu: cum ai făcut vinul, cum te apucă de curăţat via, că numai bine o să-ţi ajungă.”

Europa Liberă: Domnule Bechet am mers în mediul rural, într-un sat de aproape de trei mii de locuitori – 17 baruri.

Boris Bechet: „Noi nu cultivăm băutul ista ca lumea, omeneşte.”

Europa Liberă: Cultura consumului.

Boris Bechet: „Cultura consumului. Când oamenii beau un pahar de vin, beau doua, beau trei.”

Europa Liberă: Pentru că are şi calităţi curative, benefice

Boris Bechet: „Pentru că are şi calităţi curative, benefice şi multă băutură ieftină şi oamenii au început să consume băutură proastă. Ştiţi înainte la noi în sat se zice: eu n-am băut samagon din ăsta făcut, eu am băut monopol. De ce se spunea monopol la rachiul ăsta bun, de la magazin, fiindcă pe timpuri asupra rachiului era monopolul statului. Statul dădea o garanţie de calitate. Acum cui nu-i lene fac vodcă, fac rachiu, şi o fac aiurea, nimeni nu-i mai controlează şi o vând la oameni, şi le-o vâră pe gât, cum se spune. Şi din păcate, de la băutura proastă ţi se duce repede maiura, se duce repede cum se spunea în sat la mine ficatul. Se duc o grămada oameni. Şi cel mai spurcat lucru dacă înainte se întâmpla uneori câte o femeie mai beţivă, câte una, toţi se mirau – uite, femeie…acuma din păcate foarte multe femei beau şi chiar se îmbată nu acasă, dar când iese în lume. Ştiţi care e chestia? Totul e bun cu măsură.”

Europa Liberă: Deci cu paharul, dar nu cu chintalul.

Boris Bechet: „Păi, principalul să poţi tu duce, vinul să-l conduci, nu vinul pe tine. În momentul când tu nu mai poţi conduce vinul, de tine începe să râdă lumea şi devii om de nimic. De exemplu, pentru mine e de ajuns trei litri de vin, pentru altul şi un pahar e mult.”

Europa Liberă: Deci, băutul cu măsură al vinului.

Boris Bechet: „Cu măsură. Era o vorbă pe timpuri: măsura astupă gura.”

Europa Liberă: Care e toastul preferat?

Boris Bechet: „Ca la orice moldovean: ei, să fim sănătoşi!”

Sursa: Europalibera.org

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *