Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 09:03
Abonamente

Editorial 17 Septembrie 2012, ora 07:05    Din editia print

Marime Font

Lecţia de istorie de la Moscova

Premierul Vlad Filat a primit o lecţie rapidă de istorie de la preşedintele rus Vladimir Putin. 

 
 
 

Cursul minim de istorie a la Putin înglobează şi rezolvă toate problemele într-o propoziţie: tratatul de pace de la Bucureşti din 1812 stă la baza statalităţii moldoveneşti. Un întreg raţionament se dezvoltă din această simplă propoziţie, raţionamentul care justifică prezenţa trupelor ruse la Nistru, care fundamentează naţiunea moldovenească separată de cea română - pe scurt, raţionamentul care pune sârmă ghimpată la Prut. Nu are niciun fel de importanţă faptul că propoziţia lui Vladimir Putin se bazează pe o minciună flagrantă: statalitatea moldovenească exista cu aproape jumătate de mileniu înaintea datei stabilite de preşedintele rus. Dar nu adevărul istoric îl interesează pe preşedintele Putin - propoziţia sa, deşi seamănă cu o teză istorică, este în realitate o declaraţie politică. Iar această declaraţie politică are o ţintă cât se poate de clară: justificarea acţiunilor prezente.

Tocmai acţiunile prezente ale Rusiei şi interesele sale pe termen lung la Nistru şi la Prut fac ca viziunea istorică să fie una care începe la 1812 şi merge în conformitate cu viziunea istorică din perioada sovietică. Controlul ideologic al istoriei şi mecanismele sale sunt stabilite de Orwell. Rusia jalonează istoria conform intereselor sale, iar dezbaterea este inexistentă.



Comisia istorică moldo-rusă înfiinţată cu ocazia vizitei pare astfel să aibă destinul trist de a justifica declaraţia politică a lui Putin referitoare la istoria Moldovei. Comisia mixtă de studiere a istoriei româno-rusă are o activitate pe cât de îndelungată, pe atât de discretă. Din câte ştiu, istoricii români se întâlnesc cu cei ruşi o dată pe an şi au ajuns pe la a şaptesprezecea întâlnire. Aceste conferinţe se desfăşoară cu discreţie maximă şi rareori se aude în presă ceva despre discuţiile purtate. Nu este greu de imaginat că nu s-a ajuns la vreun consens cu ocazia acestor întâlniri. Unul din subiectele discutate este situaţia tezaurului românesc confiscat de Lenin - prietenul popoarelor. Dosarul tezaurului de la Moscova este păstrat la Banca Naţională a României şi documentele din Bucureşti demonstrează că Rusia a înapoiat doar o parte din bunurile furate în 1918. Câteva documente publicate la Moscova şi scoase la iveală de istoricul Florin Constantiniu arată că multe din acţiunile antiromâneşti ale bolşevicului Rakovski au fost finanţate cu aur din tezaurul românesc. Doar că istoricii ruşi nu sunt de acord şi pace cu varianta românească a poveştii tezaurului, indiferent de documentele prezentate.

O altă chestiune istorică româno-rusă: problema prizonierilor români din Uniunea Sovietică. Nici până în ziua de azi nu a fost clarificată soarta a mai multe zeci de mii de soldaţi români. La un moment dat, prin 2007 parcă, Moscova a făcut un gest de curtoazie: a dat unui ministru român de Externe o copie a dosarului prizonierului român Ion Popescu. La nivel simbolic, gestul mi s-a părut o ironie fină, Ion Popescu este un fel de român generic, care poate foarte bine să îi înglobeze pe toţi prizonierii români din URSS. A existat promisiunea predării întregii arhive referitoare la prizonierii români - promisiune a fost, promisiune a rămas, din câte ştiu. Cam acestea ar fi experienţele românilor cu ruşii în comisiile istorice mixte. Rămâne să vedem din ce material sunt făcuţi istoricii de la Chişinău.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md