Astăzi 15 Noiembrie 2019, Vineri - Ultima actualizare la 14 Noiembrie 2019
Abonamente

Actualitate 19 Mai 2017, ora 07:04    Din editia print

Legalizarea canabisului medicinal – o șansă pentru pacienții din Republica Moldova

Marime Font

De ceva vreme, Stanislav Grosu (medic psihiatru, cu studii de masterat în fiziologie umană, secundar clinic Narcologie, angajat în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie și Centrului Național de Epileptologie din Chișinău) încearcă să sensibilizeze societatea noastră asupra unui subiect foarte important – legalizarea canabisului medicinal.

Reporterul TIMPUL s-a întâlnit cu Stanislav pentru a discuta despre utilitatea canabisului medicinal. În interviul ce urmează aflați despre schimbările apărute în țările care au legalizat acest tip de tratament, problema alcoolismului și a drogurilor tari din RM și de ce în țara noastră planta de canabis este privită doar ca un drog recreativ, nu ca un remediu natural sau ca o posibilitate de a relansa economia națională.

- În prima sâmbătă din luna mai, în toată lumea se organizează Marșul Global al Canabisului. Acest marș s-a organizat de două ori și în Republica Moldova (2010 și 2011). De ce credeți că societatea noastră este atât de sceptică, uneori chiar agresivă, față de canabis?

- Adevărul este că au fost realizate puține sondaje de opinie pe acest subiect, așa că nu aș putea spune clar care este părerea majorității. Totuși, accept și realizez faptul că este o temă tabu și o temă puțin inclusă în subiectele pe ordinea de zi. Asta se întâmplă din cauza că marijuana (canabisul) e considerată deseori ca drog periculos. Spre exemplu, din cauză că multă publicitate anti-drog se face inclusiv cu logo-ul sau imaginea frunzei de cânepă. Chiar și reportaje video sau știri anunțau despre consumul de droguri (și anume marijuana), folosind imagini video care nu reprezintă, cel puțin, sub aspect vizual cânepa, materialul având culoare cafenie, roz sau violet. Iarăși, reportaje de știri pe urme fierbinți, fără a fi gata rezultatele analizei tehnico-criminalistice a substanței. Totodată cânepa este asociată cu fumatul și asta la fel creează o concepție nefavorabilă și de repugnare. Așa că e un amalgam de argumente nefondate sau injuste, iar asta este de regretat.


- De ceva vreme promovați canabisul medicinal și legalizarea acestuia în Republica Moldova. Care sunt beneficiile medicinale ale canabisului și la ce fel de maladii poate fi folosit acesta?

- Sunt interesat de psihofarmacologie, în general, conform specialității medicale, inclusiv în canabinoide și terpenoide, care sunt substanțele din canabis. Și alcoolismul este o temă pe care o cercetez. Utilizarea canabisului și constituenților săi în medicină este cu impact social considerabil și favorabil. Acest fapt este cert și se obișnuia de milenii. În medicina contemporană (sec. XX- XXI) canabisul, oricum își face cale, încet dar sigur, în special în cazul bolilor grave, cronice, sau boli care nu răspund la tratamentul standard. Putem enumera inapetența sau sindromul vomitiv din cancer, durerea din cancer. De asemenea, unele boli neurologice cum ar fi scleroza multiplă, fibromialgia, epilepsia, sindromul radicular sau lombalgia, cefaleea, unele simptome sau unele maladii psihice cum ar fi Tourette, ADHD, chiar insomniile, unele tulburări afective. Unii compuși din canabis cum ar fi canabidiolul (CBD) sunt cercetați în prezent ca substanțe antipsihotice, neuroleptice, care se dau în cazul psihozelor, fiind substanțe sedative și psiho-corectoare. De asemenea, în maladii gastrointestinale, cum ar fi maladia Crohn. Totodată, THC-ul și CBD-ul sunt substanțe antiinflamatorii, antalgice, anticancerigene, anxiolitice, deci au mai multe proprietăți benefice. Așa că utilizarea este largă, repet, pentru pacienții care necesită o astfel de abordare, cu examinare și supraveghere medicală regulată.

- Dacă nu greșesc, canabisul se folosește și în cazul persoanelor cu Parkinson și al celor cu sindromul Down…

- Este adevărat. Trebuie să privim cumva după proprietățile constituenților de canabis și astfel putem vedea în care categorii de maladie ar putea fi utilizată planta de canabis ca tratament. Și într-adevăr, în Parkinson, care este o maladie neuro-degenerativă, sunt binevenite proprietățile antiinflamatorii, antioxidante, neuroprotectoare și chiar anxiolitice și sedative ale canabisului, pentru că tratamentul în Parkinson (cu Levodopa, spre exemplu) cauzează deseori psihoză medicamentoasă, pentru că acționează asupra dopaminei și receptorilor dopaminergici și inversează acțiunea lor cauzând psihoză. Aceeași substanță, dacă vorbim de canabisul în formă vegetală sau constituenții lui, poate fi utilizată în diferite etape de maladie. Sunt peste 30 de cărți medicale, majoritatea în engleză, germană și spaniolă publicate despre canabis și canabinoide în medicină, inclusiv despre precauții sau riscuri.

- Multe țări au legalizat deja marijuana medicinală, și chiar recreativă. Care sunt rezultate acestei acțiuni? Mulți sunt de părere că odată ce vor fi legalizate va crește enorm numărul de consumatori și aceștia nu vor putea fi controlați.

- Un motiv pentru care se tărăgănează legalizarea canabisului este cel pe care l-ați menționat, și anume că se va pierde supravegherea sau va fi mai greu de controlat consumul de marijuana. Acest aspect a fost cercetat practic imediat, pentru că a fost un subiect de primă importanță în țările care au legalizat medical sau recreațional canabisul: Israel, Olanda, Portugalia, Spania, SUA (în care peste jumătate din state a legalizat consumul recreațional), Uruguay, Australia ș.a.m.d. Statele respective, în special Olanda, SUA, Australia și Israel denotă o diminuare în criminalitate cauzată de droguri, și în consumul nesupravegheat de canabis, o diminuare a interesului tinerei generații (sub 21 de ani) față de acest produs. Este vorba de o educație și o informare constantă, de o altă atitudine a publicului față de canabis, drept consecință. În Colorado, bunăoară, a diminuat cu 15 la sută în doi ani rata criminalității după legalizarea recreațională a canabisului. Israelul la fel consideră legalizarea recreațională pentru cantități mici de posesie și cultivare de canabis. Date similare pot fi verificate și la rapoartele Oficiului pentru Droguri și Criminalitate al Națiunilor Unite pentru țările cu consum medical de canabis acceptat. Amintim că doar în luna aprilie, încă două țări de pe mapamond au legalizat utilizarea canabisului în medicină, anume Argentina și Mexic. Sunt documentate multiple cazuri de pacienți care au profitat considerabil în materie de sănătate fizică și mintală, dar și familiile acestora, în țările care au o legislație permisivă.

- Există oare un cadru legal la noi care să permită utilizarea canabisului medicinal în cazul bolilor menționate mai sus? Ar putea oare un pacient din R. Moldova să beneficieze de acest tratament, în cazul în care tratamentul standard nu dă rezultate în cazul lui?

- Este o întrebare foarte potrivită, pentru că în RM, cadrele normative, în special, Legea Nr. 382, din anul 1999 și Hotărârea de Guvern Nr. 1088, din 2004, care prevăd circuitul substanțelor psihotrope, conțin cumva informații ambivalente, imprecise, neclare... așa încât spre exemplu tetrahidrocanabinolul (THC), care este sinonim cu Delta 9 THC, și este singurul compus cu această denumire din planta de canabis, alături de alte circa 70-80 de canabinoi de non-euforizante. Deci THC-ul figurează atât în tabelul unu al substanțelor fără utilitate medicală, cât și în tabelul doi, lista doi, cu diferența că în tabelul unu este specificat tetrahidrocanabinol, pe când în tabelul doi, lista doi este specificat Delta 9 THC, care este permis pentru utilizarea cu supravegherea medicală. Pe de o parte este și bine, dar și rău. Această ambiguitate creează confuzii, precauție și chiar reticență a unor cercetători și medici și desigur are impact nefavorabil asupra pacienților. Avem și în Republica Moldova pacienți care nu răspund la tratamentele standard, care nu răspund la prima, a doua sau a treia linie de tratament, la tratament adjuvant sau augmentat. Din această cauză suferă și mediul familial la pacienții gravi, de exemplu mamele copiilor cu maladii grave sau chiar partenerii de viață și copiii pacienților. Sub acest aspect este nevoie de o revedere, asta privește în special Ministerul Sănătății, dar și Ministerul Afacerilor Interne. Mai există și Comisia Națională Antidrog care propune reglementări și optimizări în politicile de droguri din RM. Așa că de facto se poate, dar de jure este încă neclar. Pot să mai adaug aici că încă în anul 1972, la editura Știința din Chișinău a apărut o carte care se numește „Canabinoide”, scrisă de academicianul Lazurievski și de cercetătoarea Nicolaeva. Această carte, în mare parte, cercetează structura chimică a compușilor din canabis, dar, într-un capitol, în câteva paragrafe, menționează despre beneficiile utilizării terapeutice ale canabisului. Spre exemplu acolo sunt enumerați anumiți cercetători din SUA, care au studiat subiectul. Trebuie să ne amintim că tetrahidrocanabinolul era descoperit în 1964, relativ recent, în schimb, asta a adus la o creștere exponențială de studii privind canabisul medical. În general, în ultimii 15-20 de ani putem vorbi despre o resuscitare și o lărgire a interesului pentru fito-farmacologie, pentru plantele medicinale și nutriția vegetală. Putem să spunem că încă din 1972 Chișinăul vorbea despre acest subiect. Trebuie să menționez și cartea „Medicina Naturistă” a soților medici Hotineanu, apărută în 2012, care la fel, în capitolul „Cânepa” prevede utilizarea medicală. Nu uităm și proiectul de lege din ianuarie 2013 al deputatului Gheorghe Brega (un proiect complex care prevedea activitatea farmaceutică). Ce era specific în acel proiect este despre utilitatea medicală a canabisului în Moldova. Totuși, acel proiect de lege nu a trecut, a primit aviz negativ, având anumite carențe și imprecizii.


- Știm că în România s-a votat această lege, însă acest proiect nu s-a mișcat mai departe. Care credeți că ar fi cauzele acestei tărăgănări?

- Nu pot să vă spun. Într-adevăr, în România, din cercetările personale și unele discuții, de exemplu cu prof. Ostin C. Mungiu, președinte al Asociației de Algeziologie din România, canabisul este inclus în tabelul doi al substanțelor psihotrope aflate sub control național. În anul 2013 la Pro TV s-a dat o știre precum că pe piață au intrat sau vor intra ceva medicamente pe bază de canabis, însă nu au fost alte detalii. Am aflat ulterior că Agenția Națională Antidrog (ANA) din România a dezmințit această informație, spunând că canabisul nu este permis în România, ceea ce iarăși nu este clar. Pot să vă spun că în timpul scurtelor mele vizite la Iași, București, Timișoara, în special la participări de conferințe, nu am văzut în farmacii și nu am primit confirmare despre, sau preparatul Sativex ș.a.m.d .

- Care ar fi primii pași pe care ar trebui să-i întreprindem în Republica Moldova la acest subiect, hai să zicem măcar pentru decriminalizarea consumului de canabis și legalizarea canabisului medical?

- Decriminalizarea canabisului deja este valabilă în Republica Moldova. Trebuie să înțelegem însă că legea și aplicarea în practică a legii nu este perfectă. De exemplu, articolul 85 din Codul Contravențional care prevede păstrarea și consumul de substanțe psihotrope spune următorul lucru: dacă păstrezi o cantitate mică (în cazul canabisului uscat – 2 grame, în cazul canabisului verde – 10 grame) sau ai consumat canabis, atunci riști o amendă de la 12 la 30 unități contravenționale, în redacția nouă, muncă neremunerată în folosul comunității timp de 40 de ore. Însă, dacă dorești să te adresezi benevol la o instituție medicală pentru ajutor sau consultanță, atunci ești scutit de amenda contravențională. Însă la noi se întâmplă frecvent că persoanele sunt aduse la Dispensarul Narcologic de către colaboratori de poliție și sunt luate la evidență și supraveghere medicală. Deseori acest lucru nu este benevol și, chiar dacă persoanele în cauză recunosc că au consumat canabis, oricum sunt nevoite să plătească amenda și rămân la evidență medicală. Eu nu dau la nimeni bile negre, doar constat. Desigur există legea cu privire la poliție din 1990, cu modificări; legea cu privire la expertiza judiciară din 2000 cu modificări; legea privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool și consum ilicit de droguri din 2001; hotărâri de guvern și alte acte legislative care desigur trebuie respectate și eu susțin acest lucru. Dacă e să vorbim despre legalizarea consumului medical al canabisului, aici ar trebui revăzute actele normative deja intrate în vigoare. Cu acest lucru ar trebui să se ocupe instituțiile abilitate de stat și de resort. Dar, ne amintim că fiecare deputat are dreptul să înainteze un proiect de lege, oricare ar fi avizele comisiilor, sau oricare ar fi părerea membrilor de partid sau a societății în general. Deci o soluție a problemei ar putea veni pe cale parlamentară. Alta ține de Comisia Națională Antidrog, unul din organele abilitate pentru a propune modificări și revederi cu optimizare de lege. Ministerele de resort tot ar putea să se implice pentru reglementarea acestei probleme, de exemplu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății.

- Cu câțiva ani în urmă Republica Moldova a fost pe primul loc în lume după consumul de alcool pe cap de locuitor. La fel, nu știu cifrele exacte, dar avem foarte mulți fumători (consumatori de nicotină, gudron etc.). Consumăm și ne otrăvim cu două droguri legale – alcoolul și tutunul. Care sunt efectele negative asupra organismului în urma consumului de tutun, alcool și canabis? E adevărat că daunele de la tutun și alcool sunt mai grave?

- Va fi dificil să povestesc pe scurt. Pot doar să vă spun că consumul de canabis nu conduce la cancer pulmonar (așa cum se crede în societatea noastră). Din contra, s-a efectuat un studiu timp de 30 de ani, realizat de cercetătorul Tashkin din SUA. Acest studiu a demonstrat că nu există o relație sau cauzalitate, sau probabilitate între consumul cronic (adică aproape zilnic) de canabis și cancerul bronhopulmonar. Pe de altă parte s-a dovedit această cauzalitate în urma consumului de tutun. În același timp, utilizarea canabisului medical nu este neapărat să se petreacă prin metoda arderii, există șase forme de administrare a canabisului medical: în formă de capsule, uleiuri, unguente, supozitorii, spray, picături, vaporizare. Iar dacă comparăm canabisul cu alcoolul, efectele nu sunt nici pe departe atât de imprevizibile, violente, dramatice și antisociale. Pe lângă daunele aduse de alcool organismului, trebuie să menționăm și o mulțime de fărădelegi, violuri și omoruri efectuate după consumul de alcool. Asta a fost o informație așa mai rezumativă, însă cu siguranță efectele alcoolului și tutunului asupra organismului sunt cu mult mai periculoase decât cele ale canabisului. Pe lângă asta, nicăieri nu se vorbește despre utilitatea medicală a țigărilor. În schimb, se vorbește despre consumul vinului roșu, în cantități mici, nici măcar moderate. Mai recent chiar și berea este promovată, pentru că are unele efecte terapeutice, însă acest lucru nu este recunoscut unanim și fără echivoc. Însă deseori oamenii abuzează și se ajunge la efecte nedorite, și oricum cred că pe toate rafturile din magazine (mai ales din mediul rural) predomină băuturile tari. O problemă foarte mare în cazul alcoolismului este și publicitatea la alcool, care este prezentă masiv peste tot, ce-i drept cu o diminuare recentă. Nu înțeleg deloc publicitatea la votcă în timpul campionatelor de fotbal.

- Apropo, recent vinul a fost declarat produs alimentar în Moldova, credeți că e un lucru pozitiv sau mai degrabă negativ?

- Nu pot să mă expun critic în acest caz, însă, după părerea mea, această decizie s-a luat în pripă. Nu au existat dezbateri pe măsură în societate, consultații cu societatea civilă, discuții cu specialiști în domeniul medical, social. Poate este nepotrivită această poziționare, considerând că în ultimii 10 ani sigur Republica Moldova intră în top 7 al țărilor după consumul de alcool. Bineînțeles că apreciem munca de decenii și secole în gospodării și abilitățile noastre de vinificatori, dar cred că era nevoie de mai mult timp și mai multe discuții pe acest subiect. Totuși este vorba de o afacere, la fel ca și afacerea din industria tutunului.

- Despre efectele negative ale tutunului și alcoolului societatea noastră e cât de cât informată. Până și fumătorii înrăiți știu ce riscuri imense își asumă. Spuneți despre efectele negative ale consumului recreativ de marijuana. Ce pericole îi paște pe un consumator care întrece măsura?

- Efectele negative se atestă și sunt nedorite și morbide atunci când consumul începe de la o vârstă tânără. Asta e valabil și în cazul alcoolului sau tutunului. Adolescența nu este perioada în care e bine să începi consumul acestor substanțe, organismul și creierul se dezvoltă, la fel ca și personalitatea individului, iar efectele fiziologice și psihologice în urma consumului la această vârstă ar putea fi în unele cazuri grave. Unii însă (maturi) egalează consumul recreațional de canabis cu cel medical, considerând asta o metodă holistică de întregire mentală și fizică. Totuși, consumul recreațional de canabis vizează, în primul rând, tinerii, chiar și în R. Moldova. Acest consum se asociază în societate cu consecințele nefaste, însă în realitate episoadele de psihoză în urma consumului de canabis sunt foarte rare, dar este valabilă exacerbarea sau recidivarea psihozelor la persoanele cu endogenii (maladii psihotice) cronice. Mai des acești consumatori se confruntă cu anxietatea generalizată, în schimb, avem nenumărate episoade de psihoză, inclusiv la adolescenți și adulți, cauzate de amestecuri chimice, așa-numitele etno-botanice sau spice. Acestea conțin mult mai multe substanțe halucinogene, psihodisleptice și au un efect foarte grav, deseori ireversibil. Problema este că aceste droguri sintetice se detectează foarte greu în organismul consumatorului, însă legislatorii au luat acest lucru în considerare și au introdus câteva modificări: au introdus aceste substanțe suplimentare în tabelul unu al substanțelor psihotrope. Însă, aceste substanțe nu se detectează în organism și deseori utilizatorii de droguri sintetice nu sunt luați la evidență pentru că instituțiile abilitate nu au fundament medical și juridic pentru a-i lua la evidență la o zi după consum de exemplu, decât dacă au fost spitalizați după un episod de psihoză sau sunt aduși în stare de ebrietate. Asta cauzează o răspândire și mai largă a fenomenului.

- Ce se întâmplă cu consumatorii de substanțe sintetice când aceștia ajung la Dispensarul Narcologic, și ce se întâmplă cu consumatorii de canabis? Care este procedura legală pentru aceste persoane?

- Despre consumatorii de substanțe etno-botanice subliniez că doar în cazul de ebrietate curentă cu semne clinice sau spitalizare narcologică sunt luați la evidență, niciun compus din etno-botanice nu poate fi detectat de testele de stupefiante din Dispensarul Republican de Narcologie. Canabisul este detectat atât în proba expres de determinare a substanțelor psihotrope în urină, cât și în probe de laborator, anume tetrahidrocanabinolul. Acești utilizatori sunt luați la evidență timp de un an pentru supraveghere medicală și reabilitare socială, inclusiv cu program de reabilitare, vizite regulate la narcolog și teste repetate multi-drog. Reabilitarea consumatorilor de canabis este similară cu cea a consumatorilor de amfetamine, metamfetamine, substanțe opiacee sau halucinogene, care sunt cu mult mai puternice și mai dăunătoare decât canabisul. În România, de exemplu, există conceptul de substanțe psihoactive de risc și substanțe de mare risc. În Republica Moldova nu se deosebesc substanțele psihoactive decât după clasificarea conform tabelelor și listelor din convențiile ONU asupra drogurilor. În alte țări europene, spre exemplu, există conceptul de soft drugs și hard drugs. Acest concept e necesar și la noi, pentru că ar îmbunătăți atitudinea față de canabisul medical, pentru că THC este o substanță atribuită la soft drugs și deseori este benefic în maladii. Chiar este o ultimă speranță care se poate dovedi salvatoare atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitori. Canabisul nu conduce la efecte grave de sănătate așa cum alte substanțe legale, prescrise cu rețetă. Reamintesc medicamentele cu risc suicidal, medicamentele cu risc de psihoză, risc de supradozare letală, risc de intoxicații grave, risc teratogen, risc cancerigen ș.a. În general, substanțe medicamentoase la utilizatorii de canabis nu se dau, doar suplimente alimentare sau fitoterapeutice, sau, în unele cazuri mai specifice - antidepresive. Însă acestea se prescriu în cazuri mult mai rare decât în cazul utilizatorilor de droguri grele, unde se intervine și cu somnifere, tranchilizante, preparate vasculare, antioxidante etc. Este vorba mai mult de un program psihologic, terapie motivațională, cognitiv-comportamentală în cazul utilizatorilor de canabis.

- Cine s-ar putea implica ca să ajute Moldova în decizia pentru legalizarea canabisului medical?

- Există societăți internaționale de cercetare, cum ar fi Uniunea Francofonă de Canabis Medical, Asociația Internațională pentru Canabis în Medicină (Germania), Institutul de Canabis și Canabinoizi din Cehia, Institutul Internațional de Canabis din Slovenia. Însă anume aceste patru instituții s-au expus pozitiv vizavi de ajutorarea Moldovei. Spre exemplu Tomas Zabransky (Director Științific la Institutul de Canabis și Canabinoizi din Cehia, fondat în 2015) care a fost recenzent și expert la mai mult de cinci rapoarte ale Observatorului Național de Droguri al Centrului Național de Management în Sănătate din Moldova. Dumnealui colaborează cu autoritățile din RM până în prezent. Invitația acestuia sau a institutului din care face parte ar fi un pas înainte. Reiterăm pe deputații medici Vladimir Hotineanu și Gheorghe Brega - președintele Comisiei Naționale Antidrog. Conform Pain and Policy Study Group din SUA, în perioada 2003-2014 în RM a crescut de 11 ori consumul de opiacee în scop medical, asta include așa substanțe precum metadona, morfina, fentanil și oxicodonă. Aceste substanțe se folosesc în special în îngrijirile paliative și în sindrom algic persistent, deci în durere severă. Asta e mai mult bine decât rău, dar este nevoie de o precauție maximă, pentru că aceste substanțe au numeroase efecte adverse, inclusiv decesul prin supradozare. Spre exemplu, un studiu publicat în British Medical Journal în 2017 relatează despre un risc de supradozare mortală la terapia de substituție în dependență de opiacee de circaa 4-12 cazuri la 1000 persoane pentru metadonă. Vizavi de acest aspect, canabisul nu are nici pe departe efectele adverse ale opiaceelor și niciodată nu au existat cazuri de supradozaj sau de moarte indusă de canabis. Iarăși, e vorba de o încurajare a autorităților naționale pentru revederea legilor și permisiunea ca pacienții care au nevoie de astfel de tratament să fie tratați cu canabis.

- Să lăsăm un pic tema canabisului medicinal și să vorbim despre cânepa industrială (care nici măcar nu are efect psihotrop). Cânepa industrială poate fi folosită la prepararea unei varietăți imense de produse, de la frânghii la hârtie, de la medicamente la îmbrăcăminte ș.a.m.d. De ce credeți că statul nostru refuză să legalizeze cânepa industrială, care ar aduce beneficii economice importante?

- Suntem o societate de consum și nu avem o dezvoltare a economiei bazată pe diversitate și ecologie. Cânepa industrială este răspândită chiar în țările vecine, spre exemplu în 1931 în Gluhovo, Ucraina s-a fondat un institut fitotehnic doar pentru canabis, care face parte acum din Academia de Științe Agricole din Ucraina. În România putem vorbi de stațiunea de cercetare și dezvoltare din Secuieni, județul Neamț, care apropo produce soiuri de cânepă industrială cum ar Dacia, Diana, Zenit sau Denisia. Vreau să vă spun cum se categorisește cânepa industrială, de obicei acest lucru se face după conținutul de TCH – sub 0.2 procente, sau sub 0.3 în unele țări este considerată cânepă industrială. Și într-adevăr, cânepa industrială are numeroase beneficii. Am putea produce uleiuri alimentare, furajere, cărămizi ecologice, piese pentru autovehicule, haine, rucsacuri, funii, prosoape, vopsele, biocombustibil sau chiar case de locuit.

- Știu că la noi cânepa industrială se folosea și până la convenția ONU asupra drogurilor din 1961…

- Cu siguranță. Voi deschide niște paranteze referitor la această rezoluție. Vorbeam mai înainte despre cartea „Canabinoide” de Lazurievschi și Nicolaeva din 1972. Am aflat un fapt foarte interesant din această carte, și anume că în farmacopeea URSS, primele 8 ediții, canabisul era inclus ca remediu natural medicamentos, în special pentru tratamentul durerii. În schimb, în 1961 când apare ediția a noua de farmacopee a URSS, canabisul este exclus. Această excludere coincide în mod neclar cu prima convenție unică ONU asupra drogurilor. Această convenție a inclus canabisul în substanțele fără utilitate medicală dovedită sau fără interes medical, deși până la începutul secolului XX circa 40 de procente din remediile medicamentoase, în special în SUA, dar și în Europa, erau pe bază de tincturi și extracte din canabis. Despre cânepa industrială mai reamintim și faptul că în 1957 (sunt 60 de ani de atunci), în Moscova, lângă centrul expozițional VDNH de acum, a fost prezentată și inaugurată o fântână arteziană. Un havuz destul de maiestuos cu sculpturi, unde inclusiv era gravată foarte explicit și frunza de cânepă alături de grâu. Deci, cânepa în URSS era un produs economic de bază, la fel de valoros precum grâul. Mai mult, cânepa industrială era forte populară și pe timpul lui Petru cel Mare, pe care o folosea în special pentru flota rusească. Era un produs indispensabil datorită siguranței lui – materialele din cânepă sunt foarte calitative, iar cultivarea acesteia practic nu necesită eforturi. România pe vremuri a fost unul din exportatorii europeni de top de cânepă industrială, la fel și Rusia. Până și străbunii, și buneii noștri cultivau și foloseau cânepa industrială, bunica chiar mi-a povestit că după sovietizarea Moldovei cânepa a dispărut, s-a pus accent mai mult pe vița-de-vie, și extraordinar de mult pe tutun. Ne amintim că în decembrie/februarie 2017 la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău a avut loc o expoziție de obiecte și produse din cânepă, instrumente tradiționale românești de procesare a cânepii ș.a.m.d. Este un lucru salutabil pentru că societatea noastră a uitat cât de utilă și benefică poate fi această plantă. Totodată se permite cultivarea cânepii pentru fibre și semințe în RM, însa autorizarea este dificilă si se supune acelorași rigori ca și în cazul canabisului cu conținut înalt de THC. Asta îngreunează procesul și demotivează cercetătorii.

- Ministerul Mediului spune că luptă cu despădurirea masivă de pe teritoriul RM. Toată lumea știe cât de greu cresc copacii, e nevoie de cel puțin un deceniu, în același timp cânepa se cultivă foarte ușor și ar putea fi folosită în loc de copaci pentru o mulțime de lucruri. De ce nu vine Ministerul Mediului cu o propunere care ar introduce cânepa industrială, din care putem face până și hârtie?

- E adevărat ce spuneți, însă, mai multe de atât, despădurirea mai duce și la eroziuni și alunecări de teren. Avem circa 30-40 la sută teritoriu de soluri abandonate sau afectate. De ce să nu cultivăm cânepă industrială (cu conținut minim de THC) pe aceste terenuri? Nimeni nu se va apropia de ea și nu există niciun pericol de consum, pentru că astfel cânepa industrială nu are efect psihotrop. În același timp, cultivarea cânepii curăță solul și apele subterane – e un adevărat gigant ecologic, însă societatea închide ochii la acest lucru. După catastrofa de la Cernobîl s-a cultivat cânepă pe teritoriul afectat pentru extragerea elementelor radioactive din sol și aer, la fel se procedează și la Fukushima.

- Care este, totuși, interesul dvs. profesional pentru cânepă, și din ce motiv ați început promovarea ei?

- Probabil din cauza că am cercetat în cadrul masteratului în fiziologie umană sistemul endocanabinoid uman, dar și după o participare cu o lucrare la Conferința medicală studențească din Leiden, Olanda (2009). Sistemul endocanabinoid este foarte complex, de mare importanță, un sistem homeostatic, protectiv, care are rol de barieră și prevenție în procesele patologice din corpul uman. Acest sistem este implicat în funcționarea normală a organismului de la embriogeneză (prima etapă a vieții umane) și până la senilitate. Este un sistem care a fost descoperit odată cu receptorii canabinoizi și ulterior s-a completat cu endocanabinoidele – substanțe care au efecte asemănătoare THC-ului, cum ar fi anandamida, virodamina, arahidonoilglicerol ș.a. Aceste substanțe endogene, plus receptorii, plus enzimele și cofactorii determină activitatea sistemului endocanabinoid. Asta implică interes medical, interes chimic, biologic. Mai multe laboratoare și instituții de cercetare din Moldova au ca prioritate fabricarea de substanțe active sau de medicamente eficace și inofensive, pentru a câștiga proiecte instituționale sau proiecte de investiții străine, și e de preferat ca aceste medicamente să fie din materie primă. Sunt mai multe instituții de cercetare în RM interesate de subiectul canabisului medical, cum ar fi Institutul de Chimie, în special laboratorul Terpendoide; Centrul Științific al Medicamentului din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”; Societatea pentru Studiul și Combaterea Durerii din RM; Liga Națională de Combatere a Epilepsiei; Institutul de Fiziologie și Genetică a Plantelor ș.a. Aceasta ar implica o colaborare pe domeniul chimic, medical și biologic. Să nu uităm că medicina este în serviciul social și este nevoie să protejăm cetățeanul, nu să obstrucționăm metodele de tratament care s-au dovedit efective și inofensive.

- Ar putea oare legalizarea canabisului în scopuri recreative să diminueze consumul de alcool și droguri grele?

- Alte țări, care au acest model de legalizare recreațională au arătat așa date. Totuși, pentru cazul RM este prematur să vorbim despre acest lucru. Pentru Moldova ar fi foarte benefic și binevenit dacă s-ar legaliza canabisul în formă vegetală în anumite condiții, inclusiv uleiul de canabis, rășina de canabis sau extractul din canabis. Cred totuși că legalizarea consumului recreațional ar diminua alcoolismul și consumul drogurilor sintetice, însă populația și chiar specialiștii noștri nu ar fi gata să dea așa o recomandare. La moment, cred că ar fi bine să ne concentrăm pe canabisul medical și constituenții de canabis. Acest fapt ar constitui o ajutorare pentru populație și mișcare înainte pentru regiune chiar. În 2016, Ucraina a introdus canabisul în lista plantelor cu interes medical. Oleg Dziseak, care este directorul Serviciului de Stat de Control a Drogurilor din Ucraina, s-a pronunțat că vor să meargă chiar și mai departe cu canabisul în vederea aplicării lui în medicină, având exemplele și chiar ajutorul unor țări ca Israel, Canada și SUA.

- Care sunt următorii pași în ceea ce v-ați propus. Ce urmează?

- Planific să sensibilizez opinia publică la această temă, inclusiv pe alcoolism. Avem un singur preparat în țară, Disulfiram, care este unicul tratament medicamentos specific în cazul alcoolismului la noi. Pot să vă spun că sunt cel puțin încă trei astfel de preparate care nu există în Moldova, plus alte substanțe care și-au dovedit eficacitatea. Cum am mai spus, vreau să se discute în societate despre alcoolism și tratamentul medicamentos. Deseori, după externarea din secțiile narcologice pacienții cu alcoolism nu urmează un tratament ambulator de menținere, de prevenire a recidivelor pentru a prelungi perioada de abstinență, și asta este grav. Cât privește canabisul medical, încerc să fiu optimist și mă bucur să am acceptul preventiv al unuia din fondatorii Coaliției Internaționale a Pacienților Utilizatori de Canabis (Sebastien Beguerie) de a veni în Moldova. La fel, mă încurajează deschiderea lui Tomas Zabransky, de la Institutul Internațional pe Canabis și Canabinoizi din Cehia. Acum ar trebui să caut fonduri pentru organizarea evenimentului. Amintesc că în 2015 în RM a fost un cercetător din America, care a susținut o prelegere în Chișinău pe canabisul medical, iar în 2016, la al Doilea Congres al Societății pentru Studiul și Combaterea Durerii au fost doi reprezentanți ICANNA (Institutul Internațional pentru Canabis din Slovenia), directorul și un membru expert. Voi merge mai departe pentru că cred în ceea ce fac.

Un articol de: Marin Basarab
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 17:16

Vă întrebați dacă mai există astăzi femei cuminți? Dacă ne-am lua după standardele de acum 100 de ani, răspunsul ar fi, cu siguranță, nu. Dar ce înseamnă să fii cu adevărat cuminte? Criteriile sunt destul de subiective, mai ales când ești înconjurată de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 16:58

 Plămânii adolescentului de 17 ani erau prea deterioraţi pentru a mai putea funcţiona optim. În luna octomibrie a avut loc primul transplant pulmonar ca urmare a folosirii ţigărilor electronice. Pacientul, un adolescent de 17 din Detroit, prezenta semnele afecţiunii care...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 16:55

 Iata o delicioasa reteta de salata cu piept de pui si crutoane.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 16:53

Poliția britanică a arestat 17 persoane, în urma unei operațiuni care a vizat destructurarea unei rețele internaționale de trafic de carne vie, informează The Evening Standard. Au fost efectuate raiduri în 16 orașe din Marea Britanie, echipa britanică de intervenție fiind...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 16:47

Un moldovean a suferit un grav accident în Marea Britanie, în timp ce era la muncă. Bărbatul are nevoie de peste 50 de mii de dolari pentru tratament. Accidentul a avut loc pe data de 9 noiembrie anul curent, în timp ce Vadim Cangea făcea livrări, în calitate de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 16:40

O mama care-și duce copilul la o grădiniță din Capitală acuză personalul instituției că ar fi lăsat copiii nesupravegheați. Aceasta și-a găsit copilul cu fruntea tăiată adânc de marginea unui scaun. Ulterior, băiețelul a avut nevoie de o intervenție chirurgicală....

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 14 Noiembrie 2019, ora: 14:20

Duș RECE pentru Maia Sandu și „ACUM” din partea lui Sturza: „Nu vă mai PLÂNGEȚI de milă pe la TV. Devine PENIBIL. Aveți curajul să vă asumați măcar o parte din vină. Modelul cu guvern ONG nu a funcționat”

Duș RECE pentru Maia Sandu și „ACUM” din partea lui Sturza: „Nu vă mai PLÂNGEȚI de milă pe la TV. Devine PENIBIL. Aveți curajul să vă asumați măcar o parte din vină. Modelul cu guvern ONG nu a funcționat”

Ex-premierul Ion Sturza este extrem de dezamăgit că Maia Sandu a admis să fie demis Guvernul R. Moldova, iar în loc să vină reprezentanții lui „Dodon&Co”. Acesta îi îndeamnă pe cei de la „ACUM” să înceteze cu plânsetele pe la TV...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 14 Noiembrie 2019, ora: 11:52

VIDEO LIVE /// GUVERNUL ION CHICU A FOST VOTAT DE 62 DE DEPUTAȚI DIN PD și PSRM / Membrii executivului depun jurământul

VIDEO LIVE /// GUVERNUL ION CHICU A FOST VOTAT DE 62 DE DEPUTAȚI DIN PD și PSRM / Membrii executivului depun jurământul

Ion Chicu a fost votat în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Programul de activitate și componența Guvernului au fost votate de deputații fracțiunilor PSRM și PDM. În cadrul prezentării programului de activitate, Chicu a declarat că Printre prioritățile...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 14 Noiembrie 2019, ora: 11:44

„După modelul rusesc - țarul și asistenul”. Igor Grosu: Ion Chicu va sta cuminte în anticameră și va face tot ce-i va spune Dodon (agora.md)

„După modelul rusesc - țarul și asistenul”. Igor Grosu: Ion Chicu va sta cuminte în anticameră și va face tot ce-i va spune Dodon (agora.md)

„Este profilul de candidat care o să stea cuminte în anticameră și o să facă tot ce o să-i spună Dodon. Atât. Dacă vreți, după modelul rusesc. Este țarul și este asistentul”, a declarat deputatul PAS. Potrivit lui, deputații blocului ACUM nu au discutat cu Ion...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 10:54

BREAKING NEWS - LISTA miniştrilor Guvernului Chicu: Voicu - MAI, Nagacevschi - Justiţie / Majoritatea membrilor au lucrat la Dodon

BREAKING NEWS - LISTA miniştrilor Guvernului Chicu: Voicu - MAI, Nagacevschi - Justiţie / Majoritatea membrilor au lucrat la Dodon

Parlamentul va examina astăzi, în ședință, programul și echipa Guvernului sub conducerea lui Ion Chicu – candidat desemnat de către Președintele Republicii Moldova, informează CURENTUL. Iată componența Guvernului Chicu: Ion Chicu – Prim-ministru Serghei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 14 Noiembrie 2019, ora: 08:39

Deputat ACUM: „Dodon a avut nevoie de timp să se repoziționeze în discuții cu PD, altfel ar fi ajuns după gratii”

Deputat ACUM: „Dodon a avut nevoie de timp să se repoziționeze în discuții cu PD, altfel ar fi ajuns după gratii”

Șeful statului, Igor Dodon a avut nevoie de timp să se repoziționeze în discuții cu Partidul Democrat, în caz contrar astăzi ar fi fost după gratii. Declarația a fost făcută de deputatul ACUM, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova. Alesul a precizat...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)