Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 2 Septembrie 2013, ora 09:49

Marime Font

Limba română este adevărata independenţă a Republicii Moldova

Dacă Declaraţia de independenţă de la 27 august 1991 ar fi fost scrisă cu alfabet chirilic şi în „limba moldovenească” altă făină s-ar fi măcinat astăzi la Chişinău.

 
 
 

 Dacă în Declaraţia de independenţă de la 27 august 1991 ar fi fost scris negru pe alb că limba oficială a Republicii Moldova este limba rusă sau ar fi fost lăsat de-o parte preambulul referitor la ocupaţia sovietică, cu siguranţă nu ar mai fi existat nici un separatism transnistrean şi nici o autonomie găgăuză. Dacă foştii funcţionari sovietici aduşi din depărtările Siberiei şi-ar fi păstrat posturile de conducere nu ar mai fi existat nici o supărare. Uniunea Sovietică a fost un imperiu al minciunii, iar proclamarea adevărului la Chişinău a constituit principalul motiv al tuturor supărărilor şi necazurilor dintre Prut şi Nistru. După ce sovieticii s-au străduit zeci de ani să distrugă limba română din această regiune printr-un gigantic aparat de construit neadevăruri, surpriza a fost totală: declarată moartă şi îngropată, limba română a dovedit că este cât se poate de vie la Chişinău.

Limba română este sărbătorită la Chişinău încă dinainte de Declaraţia de independenţă – de fapt aceasta a fost adevărata bătălie pentru eliberare naţională. În momemntul în care a fost spulberată minciuna care servea drept piatră de temelie a falsului edificiu sovietic - „limba moldovenească” - tot restul construcţiei a început să se ducă de-a dura. Nici nu este de mirare că toţi cei care îi servesc pe vechii stăpâni se luptă în continuare din răsputeri cu limba română. Mulţi ar spune că sărbătorile publice închinate limbii române sunt nişte prostii, risipitoare de bani publici. Nu este adevărat: românii dintre Prut şi Nistru au câştigat un război inegal cu gigantul sovietic fără să folosească armele războiului. Singurele arme au fost limba română şi proclamarea adevărului. Nici nu avea cum Chişinăul să câştige războiul clasic împotriva Moscovei – asta s-a văzut în Transnistria. Din acest motiv victoria limbii române nu trebuie uitată. Ba mai mult, Chişinăul a reuşit să exporte această victorie şi în România, unde, la iniţiativa senatorului Viorel Badea, ziua de 31 august a devenit sărbătoare oficială. Iar multele colaborări dintre instituţiile din România şi Republica Moldova pentru sărbătorirea limbii române reprezintă completarea simbolică a gazoductului practic.



Sute de ani românii au trăit în state separate şi au fost legaţi doar prin limba română, care s-a dovedit liantul fundamental în momentul în care au apărut condiţiile politice favorabile. După ce Chişinăul a „exportat” la Bucureşti ziua de 31 august ca sărbătoare a limbii române, anul acesta este primul an în care evenimentul este sărbătorit în toate comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Victoria limbii române de la Chişinău trebuie repetată peste tot unde există români, pentru că este o victorie paşnică, este o luptă fără arme. Este lupta pentru identitate naţională, consfinţită de toate tratatele internaţionale, iar Chişinăul ne-a arătat pe 31 august 1989 că se poate.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul