Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Interviu 24 Septembrie 2017, ora 09:30

ANALIZĂ Limba rusă - arma separatiștilor

Marime Font

 
 
 

Kremlinul poate vorbi despre dreptul popoarelor la autodeterminare cât de mult vor ei,  dar în cele din urmă toate lucrurile se vor pune la locul lor.

Separatismul post-sovietic nu are nimic de-a face cu libertatea, nici cu autodeterminarea și, mai ales, cu renașterea culturilor. Practic, în toate teritoriile rușilor „auto-determinate", a devenit singura limbă - chiar și acolo, unde au vorbit despre renașterea „imbilor indigene".

Așa a fost acum 25 de ani, așa se întâmplă și acum - în Crimeea.



Despre natura separatismului post-sovietic de mult a fost scris, dar sunt  aproape uitate medodele cu care îi făceau pe oamenii  să lupte împotriva vecinilor, colegilor din căsătoriile mixte. Politologii de la Kremlin i-au învățat pe promotorii ideologiilor separatismului cuvinte frumoase despre „revigorarea culturii și limbii“, dar după un timp s-a dovedit că toate aceste credințe au fost necesare pentru un singur scop - să taie din fosta republică sovietică  teritorii, pentru a șantaja, în cazul în care procesul de renaștere a URSS va începe la Kremlin.

Primul val al separatismului a fost la începutul anilor 1990, când până nu demult armata sovietică, a sprijinit separatiștii din Abhazia și „Osetia de Sud“, Karabah și Transnistria. Nu au cruțat nici muniții și echipament militar nici avioane și tancuri pentru ei

Nici acum, nici atunci nu era imposibil să ne imaginăm că mii de oameni au fost uciși doar pentru că abhazii sau osetii,  vorbeau limbile lor materne. În ajutorul separatiștilor, au fost aruncați voluntari din Rusia, în Karabah - din diaspora armenească. Cu Karabah, istoria a fost de înțeles - Kremlinul a făcut un conflict profitabil între armeni și azerbaijani în încercarea de a ține Baku. Kremlinul controlează acum Karabah doar pentru a fi calm.

În alte zone, influenta Kremlinului este mult mai mare și nu numai în  furnizarea de sprijin moral și militar, dar finanțare directă. În „Osetia de Sud“ sumele de asistență din Rusia acoperă 90 la suta din costurile separatiștilor din Abhazia, mai mult de 80 la suta.

Așa cum a spus la începutul lunii august, „președintele Transnistriei“ Vadim Krasnoselsky, guvernul rus a alocat 40 de milioane de $ separatiștilor pe nevoile sociale ale populației. Începând cu anul 2008, Rusia a oferit asistență financiară pentru plata indemnizațiilor pentru pensionari: având în vedere că Transnistria este acasa, a peste 140.000 de pensionari. Pentru pensii din bugetul rus în fiecare lună este alocat aproximativ 1,5 milioane $.

La prima vedere, în sprijinul separatiștilor și problema limbii nu este o legătură directă - dar ea se păstrează în finanțarea Transnistriei, creată la începutul anului 1993, pe baza egalității și conviețuirea a trei națiuni: moldoveni, ucraineni și ruși.

Egalitatea drepturilor este indicată în „Constituția Transnistriei“ -, dar, în ciuda egalității declarate limbilor oficiale,  limba rusă este utilizată pe scară mai largă decât celelalte. 

Tradadaptare: Timpul.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md