Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Atitudini 7 Aprilie 2014, ora 06:58    Din editia print

Marime Font

Limbaj şi scene

Societatea în care trăim se confruntă cu multe probleme. Grave. Pe care fie le ignorăm, fie le acceptăm în programul de ştiri tv, ca o înlănţuire de evenimente, ca o statistică sau ca un fapt cu totul şi cu totul accidental.

 
 
 

De aceea la noi nu „se gustă” romanele despre droguri, romanele cu limbaj frust. Chiar dacă săptămâna trecută poliţia a descins în două baruri din capitală de unde au luat 30 de tineri. 20 din 30 erau drogaţi. Ceilalţi încă nu ştim, sunt analize mai complicate care ne vor confirma în curând dacă ceilalţi 10 au consumat sau nu substanţe interzise. Dar vrem ca literatura să ne vorbească de dragostea de mamă sau de patrie. Fără să mai adaug de subiectivismul ştirilor: un preot prins cu vreo treabă e dat cu nume, biserică şi eventual adresa din buletin, însă nu ni s-a spus care sunt cele două baruri în toaletele cărora s-au găsit duium de narcotice. Evident, ca să nu strice la afacere.

Când arta îţi pune în scenă – la propriu – anomaliile acestei societăţi parcă nu mai ai scuză. Ele nu mai par statistici, devin viaţă. Ne înconjoară şi printr-un acord tacit devenim părtaşi. Aşa e şi spectacolul Casa M regizat de Luminiţa Ţâcu.



Poveşti cutremurătoare despre violenţa în familie. La începutul spectacolului suntem avertizaţi că avem de-a face cu un spectacol document, făcut în baza mărturiilor. Deci echipa are grijă, ne atrage atenţia: ce vă arătăm nu e teribilismul unei echipe tinere de la Foosbook. E realitatea în care trăim.
Cele patru actriţe Snejana Puică, Tatiana Raețcaia, Mihaela Strâmbeanu, Irina Vacarciuc, interpretează extraordinar şi folosesc atât de bine limbajul din satele noastre încât la început în sală poţi auzi şi câteva râsete, chiar dacă textul spune: Aşa grozav om era tata, mai rău ca Voronin! Sau: M-o buhnit cu capu’ de perete de-o răsunat tăt blocu’ (citare aproximativă). Însă Casa M ar trebui văzut în întreaga ţară ca să dea pe faţă cel mai stupid mecanism care menţine şi susţine violenţa domestică: ruşinea. Ruşinea de un divorţ – acceptarea bătăilor şi a abuzurilor asupra săracilor copii; ruşinea de sărăcie – munca „la Italia” sau „la Stambul”; la un moment dat, în textele versificate chiar apare întrebarea: de ce să fie o ruşine că n-ai fereastră?

Un spectacol care ar trebui nu doar văzut, ci luat în serios. Un spectacol de o violenţă psihologică rară şi care, din păcate, nu e rezultatul fanteziei, ci al realităţii. Dar care, culmea, e obligat să avertizeze în anunţuri: „Limbaj şi scene violente”. Însă, oameni buni, acest spectacol, care trebuie să aibă o avertizare asupra limbajului, redă mărturiile conaţionalilor noştri. În felul ăsta nu pot să îmi imaginez altceva, gândindu-mă la atitudinea pudică a structurilor noastre, decât că ar trebui să punem şi la vamă o pancartă pe care să scriem: „Limbaj şi scene violente”.
O luare în serios a unor piese precum Casa M, a unor cărţi care pun aceste probleme; premierea lor şi răspândirea lor în întreaga ţară, ne-ar ajuta să înţelegem mai bine problemele cu care ne confruntăm, să căutăm soluţii. Dar nu, refuzăm. Zâmbim frumos, nu citim romane „de-aşelea”, nu vizionăm teatru „din-aşela”, şi în felul ăsta cel mai trist moment al piesei Casa M rămâne cel în care, rupând din când în când ritmul, una dintre actriţe cântă: „Nime nică n-o văzut / Nime nică n-o făcut”.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul