Astăzi 26 Martie 2019, Marţi - Ultima actualizare la 25 Martie 2019
Abonamente

Actualitate 13 Ianuarie 2019, ora 10:57

Lituania sărbătorește Ziua apărătorilor libertății, în memoria atacului sovietic din 13 ianuarie 1991

Marime Font

  La 13 ianuarie, Lituania sărbătorește Ziua apărătorilor libertății, în memoria persoanelor decedate la 13 ianuarie 1991, când unitățile militare ale Uniunii Sovietice au luat cu asalt turnul de televiziune și clădirea Comitetului pentru Radio și Televiziune din Vilnius. Prin acele acțiuni guvernul sovietic a vrut să răstoarne cu ajutorul puterii militare, guvernul legitim al Lituaniei, care a declarat independența țării față de URSS la 11 martie 1990.

În zilele de 11-13 ianuarie 1991, ca urmare a declarației de reînființare a statului Lituania, prin care fosta Republică Sovietică Socialistă Lituaniană îşi declara independenţa faţă de URSS, KGB şi armata sovietică au declanşat ample atacuri împotriva unor instituţii lituaniene şi populaţiei civile care manifesta în sprijinul independenţei naţionale.

În urma acțiunilor armatei sovietice şi a trupelor speciale din cadrul KGB, cel puțin 14 civili şi-au pierdut viaţa şi peste 600 au fost răniți. Principalele atacuri s-au produs în capitala Vilnius, dar au existat acţiuni represive şi în orașele Alytus, Šiauliai, Varėna și Kaunas.


 

Lituania îşi declarase independența față de Uniunea Sovietică la 11 martie 1990. Ca în toate republicile anexate de URSS care şi-au declarat independenţa în acea perioadă, serviciile secrete sovietice au creat situaţii de instabilitate şi tensiune politică, dublată de o acută penurie de energie și lipsuri economice, în scopul subminării încrederii opiniei publice în statul proaspăt restaurat. (Şi în România s-a aplicat acelaşi plan după decembrie 1989, înrăutăţirea traiului zilnic, disoluţia instituţiilor şi devalizarea economiei naţionale fiind coordonate prin agenţi implantaţi la toate nivelurile oficiale de URSS, pentru a decepţiona populaţia şi a genera nostalgie faţă de defunctul regim comunist – nota autorului). La acestea, s-a adăugat o blocadă economică impusă de URSS din aprilie şi până la sfârşitul lui iunie.

 Minorităţile etnice filoruse şi Partidul Comunist Lituanian au fost folosite de KGB pentru a crea tensiuni şi instabilitate (strategie utilizată de altfel şi în Republica Moldova, dar şi în alte foste republici sovietice devenite independente).

Tensiunile au fost escaladate rapid în primele zile ale lui 1991. În primele zile ale anului 1991, instabilitatea a fost escaladată prin amplele proteste ale muncitorilor ruși, polonezi și de alte naționalități din fabricile din Vilnius, care au protestat faţă de scumpirea bunurilor de larg consum, acuzând o falsă discriminare etnică. Human Rights Watch sesiza cu acel prilej că guvernul sovietic coordona o campanie de propagandă şi diversiune în scopul agitării unor conflicte interetnice, aşa cum avea să se întâmple şi în Georgia, Moldova ş.a..


La 8 ianuarie situaţia politică internă din Lituania se agravează. În urma unei întrevederi cu preşedintele sovietic Mihai Gorbaciov care ameninţase cu represalii armate, primul ministru al guvernului lituanian, Kazimira Prunskienė, demisionează în urma divergenţelor cu preşedintele anticomunist Vytautas Landsbergis. Premierul opta pentru cedare în faţa URSS, în vederea evitării unei băi de sânge, în timp ce preşedintele susţinea rezistenţa.

Tot la 8 ianuarie, mișcarea comunistă Iedinstvo, a rusofonilor, a organizat o manifestaţie, încercând să forţeze pătrunderea în Consiliului Suprem al Lituaniei, fiind respinşi de forţele de ordine. În ciuda faptului că în aceeași zi Consiliul Suprem votase stoparea creșterii prețurilor, protestele și diversiunile comuniştilor s-au intensificat. Preşedintele Landbergis avea să susţină un discurs televizat și radiodifuzat, cerând susținătorilor independenței să apere principalele clădiri guvernamentale și de infrastructură.

n zilele de 8 și 9 ianuarie, unități militare sovietice au fost aduse în Lituania pe calea aerului. Între ele se afla şi temuta unitate specială Grupul Alpha și parașutiștii din Divizia a 76-a Aeropurtată cu sediul la Pskov. Conducerea URSS a oferit ca explicație oficială asigurarea ordinii constituționale și aplicarea legii în RSS Lituaniană, pe care o considerau încă parte a Uniunii Sovietice.

La 10 ianuarie, preşedintele sovietic Gorbaciov a adresat Consiliului Suprem o cerere oficială de restaurare a constituției URSS în Lituania și anularea tuturor legilor guvernului anticomunist, ameninţând cu iminenţa unei intervenţii militare.

În dimineaţa zilei de 11 ianuarie, conducerea sovietică a prezentat preşedintelui Consiliului Suprem, Vytautas Landsbergis și premierului Albertas Šimėnas, un ultimatum din partea „Congresului Democratic al Lituaniei”, o structură prosovietică, solicitând îndeplinirea cererilor liderului rus Gorbaciov. Ultimatumul expira la ora 15:00 a aceleiaşi zile. În jurul prânzului, unităţi militare ale armatei sovietice şi KGB ocupau deja Ministerul Apărării și Casa Presei din Vilnius, dar şi alte instituţii din Alytus și Šiauliai. În faţa rezistenţei civililor împotriva ocupării Casei Presei, armata sovietică a folosit muniție de război, rănind mai multe persoane.

După ora expirării ultimatumului, Juozas Jermalavičius, liderul Diviziei Ideologice a Partidului Comunist din Lituania, a proclamat ca guvern legitim al ţării aşa numitul Comitet Național de Salvare al RSS Lituaniene (ce asemănare cu Frontul Salvării Naţionale din România lui Decembrie 1989, o structură inspirată tot de exponenţii URSS de la Bucureşti!…).

La 16:40, ministrul de externe sovietic primea din partea omolugului său lituanian Algirdas Saudargas o notă diplomatică prin care acesta își exprima îngrijorarea față de violențele comise de armata sovietică pe teritoriul ţării sale. În acest timp, armata sovietică continuase să ocupe obiective strategice ale infrastructurii de transport și comunicație, precum releul TV de la Nemenčinė, dispeceratul gării Vilnius, blocând fluxurile feroviare.

În timpul nopții de 11 spre 12 ianuarie, în plenul Consiliului Suprem, preşedintele Vytautas Landsbergis a anunțat că a încercat fără succes contactarea preşedintelui URSS, Mihail Gorbaciov. Comanda operaţiunilor militare sovietice în Lituania a fost preluată de ministrul adjunct al Apărării Uniunii Sovietice, generalul Vladislav Acealov, sosit în Lituania.

Încurajaţi de atitudinea bravului preşedinte anticomunist Landbergis, cetăţenii lituanieni au ieşit în stradă, încercuind sediile principalelor instituţii: Consiliul Suprem, Comitetul de Radio și Televiziune, turnul TV din Vilnius și principala centrală telefonică. Rezistenţa dârză a societăţii civile lituaniene a dezorientat conducerea sovietică, aceasta fiind sigură că represaliile militare vor descuraja orice opoziţie a anticomuniştilor.


În cursul nopţii, armata sovietică a ocupat Detașamentul Special de Poliție al RSS Lituaniene (OMON), din apropierea capitalei, încercând fără succes să ocupe clădirea Academiei de Poliție din capitală. La postul de trecere a frontierei de la Varėna au avut loc ciocniri armate.

În jurul orei 22:00, noi coloane de vehicule blindate sovietice erau scoase din bazele militare aferente capitalei şi introduse în centrul oraşului. Activiștii Partidului Comunist instruiau în acest timp grupările de muncitori în vederea „evenimentelor speciale” ce aveau să se producă. La miezul nopții, o altă coloană de tancuri s-a îndreptat spre turnul TV.

În noaptea dinspre 13 ianuarie 1991 începe represiunea armată la turnul de televiziune din Vilnius. S-a tras cu gloanţe oarbe, iar tancurile și soldații au încercuit instituţia începând să tragă cu muniție de război în mulțimea adunată în jurul clădirii. Tancurile au trecut direct prin liniile demonstranților, strivindu-i pe unii dintre ei. Paisprezece oameni au murit în acest atac, majoritatea împușcați și câțiva striviți de tancuri. Un parașutist sovietic (Viktor Șațkih) a fost ucis de un glonte ricoșat. Megafoanele montate pe blindate au transmis mesajul lui Juozas Jermalavičius: „Broliai lietuviai, nacionalistų ir separatistų vyriausybė, kuri priešpastatė save liaudžiai, nuversta. Eikite pas savo tėvus, vaikus!” („Frați lituanieni! Guvernul naționalist și separatist care a oprimat poporul a fost răsturnat! Mergeți la părinții și copiii voștri!”). La ora 2, după ce la Comitetul de Radio și Televiziune s-a tras în clădire, peste mulțime, transmisiunea TV a fost întreruptă, ultima secvență filmată arătând un soldat sovietic venind spre cameră și oprind-o.

La ora 2:30, un mic studio TV din Kaunas a început emisia. Un tehnician al programelor locale difuzate din Kaunas o dată pe săptămână a apărut în direct cerând ajutorul pentru a difuza în toată lumea în cât mai multe limbi relatări despre cum armata și tancurile sovietice ucid oameni neînarmați în Lituania. Într-o oră, studioul s-a umplut cu mai mulți profesori universitari transmițând în mai multe limbi. Micul studio din Kaunas a primit un telefon de amenințare din partea diviziei militare sovietice din oraș.

La ora 4 dimineața, studioul a primit vestea că un post suedez de știri a recepționat emisiunea și că a transmis veștile în toată lumea. A urmat un nou apel al diviziei sovietice, un comandant anunțând că studioul nu va fi ocupat dacă nu va mai transmite emisiuni; ambele apeluri au fost difuzate în direct.

După două atacuri, o mulțime numeroasă (20.000 de oameni noaptea și peste 50.000 dimineața) de susținători ai independenței s-au adunat în jurul clădirii Consiliului Suprem. S-au ridicat baricade anti-tanc și s-au pregătit structuri defensive în clădirile învecinate. S-au înființat capele provizorii. Oamenii din mulțime s-au rugat, au cântat și au strigat slogane pro-independență.

În faţa rezistenţei uluitoare a poporului lituanian, trupele sovietice nu au mai atacat, retrăgându-se.

Imediat după atacuri, Consiliul Suprem a publicat o scrisoare deschisă adresată popoarelor Uniunii Sovietice și întregii lumi prin care a denunțat atacurile și a cerut guvernelor străine să constate faptul că Uniunea Sovietică a comis un act de agresiune împotriva unei națiuni suverane. După primele relatări din Lituania, guvernul Norvegiei a făcut apel la Națiunile Unite. Guvernul Poloniei și-a exprimat solidaritatea cu poporul lituanian și a denunțat acțiunile armatei sovietice.


După evenimente, președintele URSS, Mihail Gorbaciov, a încercat să ofere explicaţii penibile, afirmând că „muncitorii și intelectualii” lituanieni s-au plâns de emisiuni antisovietice și că au încercat să discute cu parlamentul republicii, dar că au fost refuzați și bătuți, și că, după aceea, au cerut comandantului militar din Vilnius să-i protejeze. După obiceiul sovietic de neasumare a răspunderii politice, ministrul apărării Dmitri Iazov, ministrul de interne Boris Pugo și preşedintele Gorbaciov au afirmat că nimeni din Moscova nu a dat ordin să se utilizeze forța în Vilnius. Iazov a minţit că naționaliștii încearcă să formeze o dictatură „burgheză” și că demonstranții au deschis focul primii.

A doua zi au avut loc manifestări de susținere în multe orașe (Kiev, Riga, Tallinn, Chișinău). Deși ocupația și raidurile militare au continuat mai multe luni după aceea, nu au mai avut loc ciocniri importante după 13 ianuarie. Reacția energică din partea Occidentului și reacția forțelor democratice rusești i-au pus pe Președintele și pe guvernul URSS într-o poziție dificilă. Aceasta a influențat negocierile ruso-lituaniene concretizate prin semnarea unui tratat la 31 ianuarie.

În timpul unei vizite a unei delegații oficiale lituaniene în Islanda din 20 ianuarie, ministrul de externe al acestei țări, Jón Baldvin Hannibalsson, a declarat: „Guvernul meu analizează în mod serios posibilitatea stabilirii de relații diplomatice cu Republica Lituania.” Islanda s-a ținut de promisiune și, la 4 februarie 1991, la doar trei săptămâni după atacuri, a recunoscut independența Lituaniei.

Aceste evenimente au avut impact și asupra victoriei susținătorilor independenței în referendumul din 9 februarie 1991, la care s-au prezentat 84,73% din alegători din care 90,47% au votat în favoarea independenței. Străzile din zona turnului TV din Vilnius au fost botezate după victimele atacului.

În 1996, Mikoláš Burokiavicius și Juzoas Jermalavicius, secretari ai CC al Partidului Comunist din RSS Lituaniană, au fost condamnați, alături de alte patru persoane, la pedepse de la 8 la 12 ani de închisoare în legătură cu evenimentele din 1991.

Cunoaşterea corectă a dramaticelor evenimente istorice care au însoţit procesul de obţinere a independenţei Lituaniei ne poate ajuta să înţelegem mai bine ceea ce s-a întâmplat şi în alte zone ale spaţiului fostei Uniuni Sovietice, precum şi mecanismele întrebuinţate de aceasta pentru păstrarea supremaţiei asupra popoarelor şi teritoriilor subjugate. Astfel, există multe similitudini între evenimentele din 1990-1991 din Lituania şi ceea ce s-a întâmplat în acei ani în ţări precum Georgia sau Republica Moldova, unde Moscova a întrebuinţat instabilitatea politică şi criza economică indusă pentru decepţionarea populaţiei şi generarea nostalgiei faţă de „stabilitatea” din perioada sovietică, dar şi amorsarea unor conflicte interetnice stimulate, ca pretext pentru intervenţia militară în numele „apărării minorităţilor rusofone”. Aşa au apărut enclavele separatiste din Abhazia şi Osethia, dar şi cea din Transnistria, în urma sângerosului război fabricat de ruşi în 1992, în zona Nistrului.

Material redactat de Florin Dobrescu pentru
https://www.buciumul.ro/

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 18:47

 În contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie, ambasadorul SUA în R. Moldova, Dereck J. Hogan, a transmis redacției Ziarului de Gardă un articol de opinie în care adresează un mesaj noului Parlament.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 14:32

Şeful statului, Igor Dodon, consideră că Republica Moldova se află în blocaj politic şi invită partidele parlamentare la dialog. Preşedintele ţării se va întâlni, mâine, cu liderii principalelor forțe politice din Legislativ.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 14:31

Reprezentanții Partidului Democrat (PD) vor merge mâine la discuțiile cu președintele Igor Dodon, care astăzi a invitat partidele parlamentare la un dialog în vederea creării unei majorități parlamentare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 11:58

Rețeaua de propagandă rusă RT (fosta Russia Today) îi obligă pe angajații săi să semneze acorduri ce îi obligă să păstreze tăcerea referitor la activitatea lor în această companie, timp de 20 de ani după ce o părăsesc, potrivit EUvsDisinfo.eu, site ce urmărește...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 11:14

Certurile de la vârful blocului ACUM nu contenesc și chiar iau amploare. În weekend s-a produs un scandal monstru între Maia Sandu și Andrei Năstase din cauza fracțiunii binomului din Parlament.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 11:07

Rusul care a murit din cauza exploziei unei bombe artizanale pe care o asambla într-un apartament din Kiev, se afla pe lista urmaritilor generali sub suspiciunea de ucidere a unui șofer al serviciului BlaBlaCar, a declarat Iaroslav Antoniak, consilier al șefului Serviciului de Securitate...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:57

Aşa-zisul pachetul „anti-oligarhic”, prezentat cu surle şi trâmbiţe de liderii binomului PAS-PPDA, a fost înregistrat în registrul simplu al Parlamentului. Aceasta înseamnă că este vorba despre o petiție, nu un proiect de lege. Direcţia juridică a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:56

- Economia zonei euro este în continuare sufocată de cererea slabă la nivel mondial şi nesiguranţa de ordin politic - Indicele PMI al IHS Markit sugerează că activitatea sectorului manufacturier se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii peste cinci ani.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:48

Jora de Mijloc este prima comună din Republica Moldova unde străzile asfaltate sunt curățate și spălate cu șampon. Inițiativa aparține primarului comunei, Marina Tauber.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:48

Investitorii au vândut luni din acțiunile deținute și au migrat spre siguranța obligațiunilor în condițiile în care apetitul la risc a scăzut din cauza temerilor privind o recesiune în Statele Unite, transmite Reuters, adăugând că randamentele bondurilor au...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:45

La o lună după alegerile parlamentare, premierul în exerciţiu Pavel Filip dă asigurări că statul îşi va onora obligaţiunile faţă de cetăţeni şi va achita în continuare salariile şi pensiile majorate. Precizările vin după ce, în campania electorală,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:44

Se părea că primăvara și-a intrat în drepturi, însă după două săptămâni de temperaturi înalte și vreme frumoasă, meteorologii anunță schimbarea bruscă a vremii. Dacă în acest weekend ne bucurăm de temperaturi de până la 16°C, de luni vremea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:33

Deputatul PAS-PPDA Maria Ciobanu este acuzată de atitudine discriminatorie faţă de femei, după ce a publicat o scrisoare deschisă către colegul său din PDM, Sergiu Sîrbu, agresat de recidivistul Pavel Grigorciuk.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 10:09

Maestrul Florin Piersic trece printr-o perioadă extrem de dificilă, din cauza problemelor de sănătate, care l-au trimis de urgenţă în faţa medicilor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 09:57

Tu ești parte a familiei noastre și vrem să-ți dăm tot ce-i mai bun. De aceea, începând cu 25 martie lansăm pentru tine CARDUL FAMILIEI de la Farmacia Familiei. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 08:53

Ora de vară 2019. Când se schimbă ora și ce efecte are asupra bioritmului

Ora de vară 2019. Când se schimbă ora și ce efecte are asupra bioritmului românilor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 08:50 de Ana Marchitan

Vladimir Beșleagă: „Cred că moartea se teme de mine, pentru că am murit de trei ori”

Vladimir Beșleagă: „Cred că moartea se teme de mine, pentru că am murit de trei ori” Din editia print

Scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a relatat despre regretele și realizările sale, precum și de ce nu a reușit să învețe la Harvard

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 08:43

Un fost deputat e dezamăgit că Maria Ciobanu i-a luat apărarea lui Grigorciuc: „Nu încape în mintea mea cum poate o „UNIONISTĂ” să ia apărarea unui instigator ordinar”

Un fost deputat e dezamăgit că Maria Ciobanu i-a luat apărarea lui Grigorciuc: „Nu încape în mintea mea cum poate o „UNIONISTĂ” să ia apărarea unui instigator ordinar”

Fostul deputat Ștefan Secăreanu susține că e dezamăgit că deputata Blocului „ACUM”, Maria Ciobanu, i-a cerut democratului Sergiu Sârbu să-și retragă plângerea împotriva membrului „Antifa”, Pavel Grigorciuc, care l-a bătut în centrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 08:01

Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău va demara până la sfârșitul lui aprilie pe toate segmentele de șantier, promite TRANSGAZ

Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău va demara până la sfârșitul lui aprilie pe toate segmentele de șantier, promite TRANSGAZ

Lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău se vor desfășura, către sfârșitul lunii aprilie, pe toate segmentele de șantier, susține directorul General al SNTGN TRANSGAZ SA România, Ion Sterian.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 07:59

China reface “Drumul Mătăsii” în Europa, în ciuda reticenței UE. 14 țări europene, între care și România, participă la proiect

China reface “Drumul Mătăsii” în Europa, în ciuda reticenței UE. 14 țări europene, între care și România, participă la proiect

Italia şi China au semnat sâmbătă un Memorandum de Înţelegere în sprijinul proiectului de mare amploare cunoscut sub denumirea de "Noul Drum al Mătăsii", prin care Beijingul urmăreşte să-şi intensifice comerţul cu Occidentul în pofida reticenţei UE.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 07:50

Istoria limbii române: Moștenirea traco-dacă

Istoria limbii române: Moștenirea traco-dacă

Am prezentat, în câteva numere, moștenirea latinească din lexicul limbii române, pornind de la faptul că româna este o limbă romanică; ea continuă, la fel ca celelalte limbi romanice, latina. Înainte de a trece la alte componente etimologice ale vocabularului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 07:42

De ce ni se pare că timpul curge mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Explicaţia uimitoare a unui cercetător român

De ce ni se pare că timpul curge mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Explicaţia uimitoare a unui cercetător român

Cercetătorul de origine română Adrian Bejan, de la Duke University, are o nouă explicaţie pentru acele zile nesfârşite ale copilăriei care păreau să dureze mult mai mult decât cele de acum.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 07:36

Raport: Nu există dovezi ale unui complot Donald Trump - Rusia, în timpul campaniei pentru alegeri

Raport: Nu există dovezi ale unui complot Donald Trump - Rusia, în timpul campaniei pentru alegeri

Informaţie de ultimă oră, din Statele Unite, unde a fost publicat un sumar din raportul investigaţiei privind mult discutatul complot dintre Donald Trump şi Rusia, în timpul campaniei pentru alegerile din 2016.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Martie 2019, ora: 07:27

Un pilot a furat un avion și l-a prăbușit peste o casă, ca să-și ucidă soţia (FOTO/ VIDEO)

Un pilot a furat un avion și l-a prăbușit peste o casă, ca să-și ucidă soţia (FOTO/ VIDEO)

Un pilot a fost protagonistul unui incident teribil, încheiat cu o tragedie. Bărbatul a furat un avion și l-a prăbușit peste o casă, ca să-și ucidă soția. Pilotul a murit, dar nevasta a scăpat cu viață. Incidentul s-a produs în Gaborone, capitala statului Botswana....

( ) Citeşte tot articolul

Sport 25 Martie 2019, ora: 07:22

Simona Halep, victorie după un meci de 3 ore la Miami Open, cu Polona Hercog

Simona Halep, victorie după un meci de 3 ore la Miami Open, cu Polona Hercog

Simona Halep a trecut de turul 3 al turneului de tenis de la Miami după un meci extrem de disputat cu slovena Polona Hercog. Românca a câștigat partida după 2 ore și 50 de minute.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)