Astăzi 23 Ianuarie 2019, Miercuri - Ultima actualizare la ora 15:03
Abonamente

Actualitate 13 Ianuarie 2019, ora 10:57

Lituania sărbătorește Ziua apărătorilor libertății, în memoria atacului sovietic din 13 ianuarie 1991

Marime Font

  La 13 ianuarie, Lituania sărbătorește Ziua apărătorilor libertății, în memoria persoanelor decedate la 13 ianuarie 1991, când unitățile militare ale Uniunii Sovietice au luat cu asalt turnul de televiziune și clădirea Comitetului pentru Radio și Televiziune din Vilnius. Prin acele acțiuni guvernul sovietic a vrut să răstoarne cu ajutorul puterii militare, guvernul legitim al Lituaniei, care a declarat independența țării față de URSS la 11 martie 1990.

În zilele de 11-13 ianuarie 1991, ca urmare a declarației de reînființare a statului Lituania, prin care fosta Republică Sovietică Socialistă Lituaniană îşi declara independenţa faţă de URSS, KGB şi armata sovietică au declanşat ample atacuri împotriva unor instituţii lituaniene şi populaţiei civile care manifesta în sprijinul independenţei naţionale.

În urma acțiunilor armatei sovietice şi a trupelor speciale din cadrul KGB, cel puțin 14 civili şi-au pierdut viaţa şi peste 600 au fost răniți. Principalele atacuri s-au produs în capitala Vilnius, dar au existat acţiuni represive şi în orașele Alytus, Šiauliai, Varėna și Kaunas.


 

Lituania îşi declarase independența față de Uniunea Sovietică la 11 martie 1990. Ca în toate republicile anexate de URSS care şi-au declarat independenţa în acea perioadă, serviciile secrete sovietice au creat situaţii de instabilitate şi tensiune politică, dublată de o acută penurie de energie și lipsuri economice, în scopul subminării încrederii opiniei publice în statul proaspăt restaurat. (Şi în România s-a aplicat acelaşi plan după decembrie 1989, înrăutăţirea traiului zilnic, disoluţia instituţiilor şi devalizarea economiei naţionale fiind coordonate prin agenţi implantaţi la toate nivelurile oficiale de URSS, pentru a decepţiona populaţia şi a genera nostalgie faţă de defunctul regim comunist – nota autorului). La acestea, s-a adăugat o blocadă economică impusă de URSS din aprilie şi până la sfârşitul lui iunie.

 Minorităţile etnice filoruse şi Partidul Comunist Lituanian au fost folosite de KGB pentru a crea tensiuni şi instabilitate (strategie utilizată de altfel şi în Republica Moldova, dar şi în alte foste republici sovietice devenite independente).

Tensiunile au fost escaladate rapid în primele zile ale lui 1991. În primele zile ale anului 1991, instabilitatea a fost escaladată prin amplele proteste ale muncitorilor ruși, polonezi și de alte naționalități din fabricile din Vilnius, care au protestat faţă de scumpirea bunurilor de larg consum, acuzând o falsă discriminare etnică. Human Rights Watch sesiza cu acel prilej că guvernul sovietic coordona o campanie de propagandă şi diversiune în scopul agitării unor conflicte interetnice, aşa cum avea să se întâmple şi în Georgia, Moldova ş.a..


La 8 ianuarie situaţia politică internă din Lituania se agravează. În urma unei întrevederi cu preşedintele sovietic Mihai Gorbaciov care ameninţase cu represalii armate, primul ministru al guvernului lituanian, Kazimira Prunskienė, demisionează în urma divergenţelor cu preşedintele anticomunist Vytautas Landsbergis. Premierul opta pentru cedare în faţa URSS, în vederea evitării unei băi de sânge, în timp ce preşedintele susţinea rezistenţa.

Tot la 8 ianuarie, mișcarea comunistă Iedinstvo, a rusofonilor, a organizat o manifestaţie, încercând să forţeze pătrunderea în Consiliului Suprem al Lituaniei, fiind respinşi de forţele de ordine. În ciuda faptului că în aceeași zi Consiliul Suprem votase stoparea creșterii prețurilor, protestele și diversiunile comuniştilor s-au intensificat. Preşedintele Landbergis avea să susţină un discurs televizat și radiodifuzat, cerând susținătorilor independenței să apere principalele clădiri guvernamentale și de infrastructură.

n zilele de 8 și 9 ianuarie, unități militare sovietice au fost aduse în Lituania pe calea aerului. Între ele se afla şi temuta unitate specială Grupul Alpha și parașutiștii din Divizia a 76-a Aeropurtată cu sediul la Pskov. Conducerea URSS a oferit ca explicație oficială asigurarea ordinii constituționale și aplicarea legii în RSS Lituaniană, pe care o considerau încă parte a Uniunii Sovietice.

La 10 ianuarie, preşedintele sovietic Gorbaciov a adresat Consiliului Suprem o cerere oficială de restaurare a constituției URSS în Lituania și anularea tuturor legilor guvernului anticomunist, ameninţând cu iminenţa unei intervenţii militare.

În dimineaţa zilei de 11 ianuarie, conducerea sovietică a prezentat preşedintelui Consiliului Suprem, Vytautas Landsbergis și premierului Albertas Šimėnas, un ultimatum din partea „Congresului Democratic al Lituaniei”, o structură prosovietică, solicitând îndeplinirea cererilor liderului rus Gorbaciov. Ultimatumul expira la ora 15:00 a aceleiaşi zile. În jurul prânzului, unităţi militare ale armatei sovietice şi KGB ocupau deja Ministerul Apărării și Casa Presei din Vilnius, dar şi alte instituţii din Alytus și Šiauliai. În faţa rezistenţei civililor împotriva ocupării Casei Presei, armata sovietică a folosit muniție de război, rănind mai multe persoane.

După ora expirării ultimatumului, Juozas Jermalavičius, liderul Diviziei Ideologice a Partidului Comunist din Lituania, a proclamat ca guvern legitim al ţării aşa numitul Comitet Național de Salvare al RSS Lituaniene (ce asemănare cu Frontul Salvării Naţionale din România lui Decembrie 1989, o structură inspirată tot de exponenţii URSS de la Bucureşti!…).

La 16:40, ministrul de externe sovietic primea din partea omolugului său lituanian Algirdas Saudargas o notă diplomatică prin care acesta își exprima îngrijorarea față de violențele comise de armata sovietică pe teritoriul ţării sale. În acest timp, armata sovietică continuase să ocupe obiective strategice ale infrastructurii de transport și comunicație, precum releul TV de la Nemenčinė, dispeceratul gării Vilnius, blocând fluxurile feroviare.

În timpul nopții de 11 spre 12 ianuarie, în plenul Consiliului Suprem, preşedintele Vytautas Landsbergis a anunțat că a încercat fără succes contactarea preşedintelui URSS, Mihail Gorbaciov. Comanda operaţiunilor militare sovietice în Lituania a fost preluată de ministrul adjunct al Apărării Uniunii Sovietice, generalul Vladislav Acealov, sosit în Lituania.

Încurajaţi de atitudinea bravului preşedinte anticomunist Landbergis, cetăţenii lituanieni au ieşit în stradă, încercuind sediile principalelor instituţii: Consiliul Suprem, Comitetul de Radio și Televiziune, turnul TV din Vilnius și principala centrală telefonică. Rezistenţa dârză a societăţii civile lituaniene a dezorientat conducerea sovietică, aceasta fiind sigură că represaliile militare vor descuraja orice opoziţie a anticomuniştilor.


În cursul nopţii, armata sovietică a ocupat Detașamentul Special de Poliție al RSS Lituaniene (OMON), din apropierea capitalei, încercând fără succes să ocupe clădirea Academiei de Poliție din capitală. La postul de trecere a frontierei de la Varėna au avut loc ciocniri armate.

În jurul orei 22:00, noi coloane de vehicule blindate sovietice erau scoase din bazele militare aferente capitalei şi introduse în centrul oraşului. Activiștii Partidului Comunist instruiau în acest timp grupările de muncitori în vederea „evenimentelor speciale” ce aveau să se producă. La miezul nopții, o altă coloană de tancuri s-a îndreptat spre turnul TV.

În noaptea dinspre 13 ianuarie 1991 începe represiunea armată la turnul de televiziune din Vilnius. S-a tras cu gloanţe oarbe, iar tancurile și soldații au încercuit instituţia începând să tragă cu muniție de război în mulțimea adunată în jurul clădirii. Tancurile au trecut direct prin liniile demonstranților, strivindu-i pe unii dintre ei. Paisprezece oameni au murit în acest atac, majoritatea împușcați și câțiva striviți de tancuri. Un parașutist sovietic (Viktor Șațkih) a fost ucis de un glonte ricoșat. Megafoanele montate pe blindate au transmis mesajul lui Juozas Jermalavičius: „Broliai lietuviai, nacionalistų ir separatistų vyriausybė, kuri priešpastatė save liaudžiai, nuversta. Eikite pas savo tėvus, vaikus!” („Frați lituanieni! Guvernul naționalist și separatist care a oprimat poporul a fost răsturnat! Mergeți la părinții și copiii voștri!”). La ora 2, după ce la Comitetul de Radio și Televiziune s-a tras în clădire, peste mulțime, transmisiunea TV a fost întreruptă, ultima secvență filmată arătând un soldat sovietic venind spre cameră și oprind-o.

La ora 2:30, un mic studio TV din Kaunas a început emisia. Un tehnician al programelor locale difuzate din Kaunas o dată pe săptămână a apărut în direct cerând ajutorul pentru a difuza în toată lumea în cât mai multe limbi relatări despre cum armata și tancurile sovietice ucid oameni neînarmați în Lituania. Într-o oră, studioul s-a umplut cu mai mulți profesori universitari transmițând în mai multe limbi. Micul studio din Kaunas a primit un telefon de amenințare din partea diviziei militare sovietice din oraș.

La ora 4 dimineața, studioul a primit vestea că un post suedez de știri a recepționat emisiunea și că a transmis veștile în toată lumea. A urmat un nou apel al diviziei sovietice, un comandant anunțând că studioul nu va fi ocupat dacă nu va mai transmite emisiuni; ambele apeluri au fost difuzate în direct.

După două atacuri, o mulțime numeroasă (20.000 de oameni noaptea și peste 50.000 dimineața) de susținători ai independenței s-au adunat în jurul clădirii Consiliului Suprem. S-au ridicat baricade anti-tanc și s-au pregătit structuri defensive în clădirile învecinate. S-au înființat capele provizorii. Oamenii din mulțime s-au rugat, au cântat și au strigat slogane pro-independență.

În faţa rezistenţei uluitoare a poporului lituanian, trupele sovietice nu au mai atacat, retrăgându-se.

Imediat după atacuri, Consiliul Suprem a publicat o scrisoare deschisă adresată popoarelor Uniunii Sovietice și întregii lumi prin care a denunțat atacurile și a cerut guvernelor străine să constate faptul că Uniunea Sovietică a comis un act de agresiune împotriva unei națiuni suverane. După primele relatări din Lituania, guvernul Norvegiei a făcut apel la Națiunile Unite. Guvernul Poloniei și-a exprimat solidaritatea cu poporul lituanian și a denunțat acțiunile armatei sovietice.


După evenimente, președintele URSS, Mihail Gorbaciov, a încercat să ofere explicaţii penibile, afirmând că „muncitorii și intelectualii” lituanieni s-au plâns de emisiuni antisovietice și că au încercat să discute cu parlamentul republicii, dar că au fost refuzați și bătuți, și că, după aceea, au cerut comandantului militar din Vilnius să-i protejeze. După obiceiul sovietic de neasumare a răspunderii politice, ministrul apărării Dmitri Iazov, ministrul de interne Boris Pugo și preşedintele Gorbaciov au afirmat că nimeni din Moscova nu a dat ordin să se utilizeze forța în Vilnius. Iazov a minţit că naționaliștii încearcă să formeze o dictatură „burgheză” și că demonstranții au deschis focul primii.

A doua zi au avut loc manifestări de susținere în multe orașe (Kiev, Riga, Tallinn, Chișinău). Deși ocupația și raidurile militare au continuat mai multe luni după aceea, nu au mai avut loc ciocniri importante după 13 ianuarie. Reacția energică din partea Occidentului și reacția forțelor democratice rusești i-au pus pe Președintele și pe guvernul URSS într-o poziție dificilă. Aceasta a influențat negocierile ruso-lituaniene concretizate prin semnarea unui tratat la 31 ianuarie.

În timpul unei vizite a unei delegații oficiale lituaniene în Islanda din 20 ianuarie, ministrul de externe al acestei țări, Jón Baldvin Hannibalsson, a declarat: „Guvernul meu analizează în mod serios posibilitatea stabilirii de relații diplomatice cu Republica Lituania.” Islanda s-a ținut de promisiune și, la 4 februarie 1991, la doar trei săptămâni după atacuri, a recunoscut independența Lituaniei.

Aceste evenimente au avut impact și asupra victoriei susținătorilor independenței în referendumul din 9 februarie 1991, la care s-au prezentat 84,73% din alegători din care 90,47% au votat în favoarea independenței. Străzile din zona turnului TV din Vilnius au fost botezate după victimele atacului.

În 1996, Mikoláš Burokiavicius și Juzoas Jermalavicius, secretari ai CC al Partidului Comunist din RSS Lituaniană, au fost condamnați, alături de alte patru persoane, la pedepse de la 8 la 12 ani de închisoare în legătură cu evenimentele din 1991.

Cunoaşterea corectă a dramaticelor evenimente istorice care au însoţit procesul de obţinere a independenţei Lituaniei ne poate ajuta să înţelegem mai bine ceea ce s-a întâmplat şi în alte zone ale spaţiului fostei Uniuni Sovietice, precum şi mecanismele întrebuinţate de aceasta pentru păstrarea supremaţiei asupra popoarelor şi teritoriilor subjugate. Astfel, există multe similitudini între evenimentele din 1990-1991 din Lituania şi ceea ce s-a întâmplat în acei ani în ţări precum Georgia sau Republica Moldova, unde Moscova a întrebuinţat instabilitatea politică şi criza economică indusă pentru decepţionarea populaţiei şi generarea nostalgiei faţă de „stabilitatea” din perioada sovietică, dar şi amorsarea unor conflicte interetnice stimulate, ca pretext pentru intervenţia militară în numele „apărării minorităţilor rusofone”. Aşa au apărut enclavele separatiste din Abhazia şi Osethia, dar şi cea din Transnistria, în urma sângerosului război fabricat de ruşi în 1992, în zona Nistrului.

Material redactat de Florin Dobrescu pentru
https://www.buciumul.ro/

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 15:03

Oligarhul condamnat Veaceslav Platon a cheltuit peste jumătate de milion de dolari americani, în anul 2016, pentru organizarea unei ample campanii de denigrare a liderului PDM, Vlad Plahotniuc, dar și a Republicii Moldova pe plan extern. Scopul acesteia era de a desculpa de implicare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 15:01

Partidul Democrat este cel mai interesat de desfășurarea unui scrutin corect în data de 24 februarie, deoarece crește în sondaje și își dorește ca această dinamică pozitivă să fie confirmată la vot. Liderul formațiunii, Vlad Plahotniuc, a făcut această declarație...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 15:00

Jurnaliştii de la Financial Times anticipează că în 2019 procesul Brexitului va fi oprit, iar preşedintele american Donald Trump va fi pus sub acuzare, relatează Agerpres.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 14:12

Campania de denigrare în presa internațională a liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a fost regizată și finanțată de către raiderul nr.1 din CSI, Veaceslav Platon. În acest proces au fost implicați lobbyști occidentali, apropiați serviciilor speciale...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 13:18

Ministrul adjunct al afacerilor externe al Rusiei, Alexander Grushko, a declarat într-un interviu acordat agenției de știri TASS faptul că Rusia va trimite observatori la alegerile prezidențiale din Ucraina care urmează să aibă loc pe data de 31 martie, ca parte a misiunii OSCE...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 12:54

Liderul PAS, Maia Sandu, a beneficiat de consultanță politică din partea unui expert american, plătit de raiderul nr.1 în CSI, Veaceslav Platon. Acest lucru rezultă din noua investigație a proiectului Zeppelin. Este vorba despre Noel Boxer, consultant politic specializat în...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 23 Ianuarie 2019, ora: 12:51

Alexandru Ioan Cuza, sau Alexandru Ioan I, s-a născut pe 20 martie 1820, la Bârlad, și a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 12:31

ATENȚIE /// Rusia instalează rachete NUCLEARE pe litoralul nordic al Mării Negre

ATENȚIE /// Rusia instalează rachete NUCLEARE pe litoralul nordic al Mării Negre

Rusia a instalat sisteme balistice care pot transporta ogive nucleare pe litoralul nordic al Mării Negre, lângă graniţa cu Ucraina, ca răspuns la intenţia SUA de a se retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. În plus, avertizează Ucraina să nu mai facă jocurile...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 12:27

Experți: Facebook, la fel de dăunător ca fumatul

Facebook dăunează societății în aceeași măsură în care fumatul dăunează sănătății, susțin mai mulți experți în tehnologie și oameni de afaceri, potrivit Business Insider.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 12:18

Percheziții la IP Ciocana. Două persoane reținute pentru 72 de ore

Procuratura Anticorupție a desfășurat, azi dimineața, percheziții la Inspectoratul de Poliție Ciocana.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 10:02

Cinci state au semnat un acord privind finanțarea tribunalului pentru MH17

Cinci țări ale Grupului comun de anchetă au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la sprijinul financiar pentru urmărirea penală a persoanelor responsabile de prăbușirea aeronavei cu pasageri care efectua zborul MH17. Documentul a fost publicat marți pe site-ul guvernului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 09:58

Pavel Filip a cerut urgentarea lucrărilor de construcție a pasarelei din Strășeni

Pasarela din Strășeni, care face legătura dintre gară și oraș, va fi dată în exploatare în luna iunie. Premierul Pavel Filip a vizitat șantierul și a cerut urgentarea lucrărilor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 09:11

ATENȚIE ȘOFERI / Cum se circulă la această oră în Chișinău și care străzi ar fi bine să le eviți?

ATENȚIE ȘOFERI / Cum se circulă la această oră în Chișinău și care străzi ar fi bine să le eviți? Foto: arhiva TIMPUL

Ninsoarea de noaptea trecută le-a cam dat bătăi de cap șoferilor în această dimineață. În capitală au fost înregistrate mai multe accidente rutiere, printre care pe bulevardul Moscova, strada Pan Halippa și la intersecția străzilor Ismail și Ion Inculeț, motiv...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 09:01

Constantin Codreanu donează cărți românești în bibliotecile din Basarabia

Constantin Codreanu donează cărți românești în bibliotecile din Basarabia

Președintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor din cadrul Camerei Deputaților a Parlamentului României, deputatul Constantin Codreanu continuă seria donațiilor de carte din cadrul Campaniei “100.000 de cărți pentru Centenar”. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 08:59

Ninge în Moldova: Un mort, răniți și zeci de accidente rutiere

Ninsoarea din țară le-a dat mari bătăi de cap șoferilor și inspectorilor de patrulare. În mai puțin de 24 de ore au avut loc 8 accidente rutiere soldate cu 9 persoane traumatizate și 77 de accidente soldate cu pagube materiale, iar în raionul Cimișlia, între satele...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 08:50

Au fost anunțate nominalizările pentru premiile Oscar 2019. „Roma”, un film Netflix, și „The Favourite”, cele mai multe propuneri

Au fost anunțate nominalizările pentru premiile Oscar 2019. „Roma”, un film Netflix, și „The Favourite”, cele mai multe propuneri

Academia de Film din SUA a anunțat nominalizările la Premiile Oscar 2019, cu o lună înainte de anunțarea câștigărtorilor râvnitelor premii. Cea de-a 91-a gală de decernare a premiilor va avea loc pe 24 februarie, la Dolby Theatre din Hollywood și va fi difuzată live...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 08:45

Un mistreț s-a enervat pe pădurarul care l-a împușcat. Animalul l-a fugărit și ucis

Un pădurar din Satu Mare pornit, se pare, la braconaj a fost omorât chiar de porcul mistreţ pe care îl împuşcase.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 08:37

Procuratura rusă în conflict cu ”subalternii” din Cecenia

Procuratura Generală a Rusiei i-a ordonat procurorului Ceceniei să susțină recursul Gazprom împotriva deciziei instantei de a șterge datoriile locuitorilor republicii pentru gazul consumat, scrie meduza.io.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 00:49

Krasnoselski: „Resping posibilitatea reunificării cu Republica Moldova” / Vrem sa ADERĂM la RUSIA

Krasnoselski: „Resping posibilitatea reunificării cu Republica Moldova” / Vrem sa ADERĂM la RUSIA

Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 23 Ianuarie 2019, ora: 00:41

Horoscop 23 ianuarie 2019. Prima întâlnire în doi și o decizie grea

Horoscop 23 ianuarie 2019. În dragoste este timpul marilor decizii, pentru unele zodii. O întâlnire la ceas de seară, într-un cadru romantic, va marca trecerea de la simple cunoștințe la iubiți, iar de aici încolo lucrurile devin pe cât de complicate, pe...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 23 Ianuarie 2019, ora: 00:35

De ce MOLDOVEANUL Dimitrie Cantemir spunea ca e ROMÂN?

De ce MOLDOVEANUL Dimitrie Cantemir spunea ca e ROMÂN?

"Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, scrisă între anii 1719 și 1722 în care autorul explică de ce moldovenii sunt români...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Ianuarie 2019, ora: 00:02

În Cecenia s-au anulat datoriile populației de 120 de milioane de euro către Gazprom pentru a se evita protestele stradale

În Cecenia s-au anulat datoriile populației de 120 de milioane de euro către Gazprom pentru a se evita protestele stradale

Un tribunal din Groznîi a luat decizia de a anula datoriile populației din capitala Groznîi față de furnizorul de gaze naturale ”Gazprom Mezhregiongaz Grozny”, în valoare totală de 9 miliarde de ruble (120 milioane de euro), scrie Radio Liberty.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Ianuarie 2019, ora: 18:44

Theresa May nu se lasă!

Theresa May nu se lasă!

 Premierul britanic Theresa May a anunţat că se va întoarce la Bruxelles pentru a-şi salva acordul Brexitului respins de deputaţi, cărora nu le-a oferit luni planul alternativ pe care-l cereau, relatează AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Ianuarie 2019, ora: 18:04

Morala ”tradițională” versus morala ”progresistă”

Morala ”tradițională” versus morala ”progresistă”

 Urmărind manifestările societății românești din ultimii ani, am constatat că, dincolo de confruntările politice, ideologice, culturale, în realitate, conflictul este între morala ”tradițională” și morala ”progresistă”. Pentru a fi mai...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Ianuarie 2019, ora: 17:33

Gunoierii turci au deschis o bibliotecă cu cărțile aruncate de alții

Gunoierii turci au deschis o bibliotecă cu cărțile aruncate de alții

 O bibliotecă din Ankara dă un nou înțeles importanței cărților în viața noastră. Potrivit unui reportaj CNN, gunoierii din capitala Turciei au deschis o bibliotecă publică alcătutiă numai din cărți salvate din gunoaie după ce au fost aruncate de foștii posesori.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)