Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

Muzică 4 Aprilie 2012, ora 05:40    Din editia print

Livica Ştirbu-Socolov: Odată am să cânt pentru zei

Marime Font

Tânăra pianistă Livica Ştirbu-Socolov s-a născut pe 6 ianuarie 1998. 

E fiica pianistei Angela Socolov şi a compozitorului Liviu Ştirbu. În prezent, ea este elevă în clasa a VII-a la Liceul republican de muzică „Ciprian Porumbescu”, specialitatea pian, clasa profesoarei Tatiana Sviridov. Debutează în 2006, la Sala cu Orgă, luând Premiul „Debut strălucit”. Au urmat şi alte premii: „Cel mai bun debut al anului”, conferit de Compania Publică „Teleradio-Moldova” (2007); Premiul I de excepţie la Concursul internaţional „Pro-Piano” (Bucureşti); Premiul I la Concursul tinerilor instrumentişti „A. Lucinschi” (Chişinău); Premiul II la Concursul internaţional al ansamblurilor de cameră „Gnesin” (Novomoskovsk), de toate acestea învrednicindu-se în 2008.

Cred că nu voi greşi dacă am să afirm că Livica Ştirbu-Socolov este un copil-minune, un talent înnăscut, ieşit din comun, care, la vârsta ei fragedă, a reuşit să cucerească o lume întreagă. Probabil, altfel nici nu putea fi, pentru că s-a născut într-o familie de artişti de excepţie.
Anii 2009-2011 îi aduc premii de mare valoare la concursuri internaţionale din Elveţia, Spania, Cehia şi alte ţări.



A evoluat în concerte cu Orchestra Filarmonicii Naţionale, Orchestra de Cameră a Sălii cu Orgă, Orchestra Teatrului de Operă şi Balet sub bagheta dirijorilor Mihail Secichin (Moldova), Charles Ansbacher (SUA), Crispin Ward (Marea Britanie).

Profesoara ei, Tatiana Sviridov, mărturiseşte că abia aştepta, curioasă, începutul lecţiilor, să afle ce prezintă fiica celor doi artişti cunoscuţi. N-a vrut să cunoască un copil cocolit, fără aptitudini deosebite, care, precum deseori se întâmplă în familii de artişti, e scoasă în scenă cu forţa… Acum spune că această fetiţă e, pur şi simplu, o muziciană din naştere. Este un caz rarisim: o elevă din clasa întâi să dea dovadă de o percepţie atât de rafinată a muzicii şi de abilităţi tehnice ieşite din comun. E ca şi cum, înainte de a veni pe lume, a mai făcut pe undeva o şcoală de muzică. O şcoală bună!

Livica Ştirbu-Socolov este foarte responsabilă şi are un pronunţat sentiment al răspunderii. Pentru ea nu există lucruri mai importante şi mai puţin importante - toate contează în aceeaşi măsură. Are şi rara calitate de a face totul de ce se apucă - fie lucruri mai simple, fie mai complicate - cu o dăruire completă.

De regulă, tatăl şi mama copilei evită s-o laude, să vorbească despre capacităţile ei, mai ales în faţa cuiva. S-o spună alţii. „Când o ascult, mi se taie răsuflarea, mărturiseşte Liviu Stirbu. Muzica pe care o redă are nişte nuanţe pe care nu le-am auzit, sunt nişte trăiri ale ei, pe care le exteriorizează într-o manieră foarte personală. Totul vine din interior, din sinceritatea şi inocenţa ei. Asta mă bucură cel mai mult…”.

Acum este în pregătiri pentru concertul solo care va avea loc în Germania în cadrul Festivalului muzical Festspiele Mecklenburg-Vorpommern, după care urmează un alt concert solo - în Elveţia, la „Menuhin Festival”. Fiecare concert va avea durata de o oră şi jumătate.
„Odată am să cânt pentru zei. Şi când îmi vor aplauda cântarea, voi ieşi pe scena uriaşă cât cerul de deasupra lumii şi am să le spun, cântând la pian, întreaga poveste a Moldovei. Pentru că zeii trebuie să cunoască adevărata poveste a patriei mele….”, afirma, în cadrul unui interviu acordat recent, Livica Ştirbu-Socolov. 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md