Astăzi 25 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 13:18
Abonamente

Cultură 5 Decembrie 2011, ora 05:16    Din editia print

Lucreţia Bârlădeanu: Mă aflu pe podul de aur: circul mereu între Paris şi Chişinău

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

S-a născut la 30 mai 1956, în satul Tătărăuca Veche, Soroca. A absolvit cu eminenţă Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1979).

Susţine şi publică teza de doctor în filologie cu tema „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”, lucrare apărută ulterior în volum la Editura „Cartier”. Îmbină activitatea literară cu cea de pedagog. A fost profesoară de română la şcoala din satul natal, apoi lector-asistent la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1982-1988), lector superior şi conferenţiar universitar la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Universităţii de Arte (1988-1998) din Chişinău. Debutează în 1988, la Editura „Literatura Artistică”, cu volumul de versuri „Rouă de cuvinte”, urmat de alte cărţi de poezie - „Clipe de păsări”, Editura „Cartier”, 1996, şi „Capitalul din Para Sângelui”, Editura „Junimea”, Iaşi, 1998.

Lucreţia Bârlădeanu beneficiază de mai multe burse de studii în Franţa, unde se stabileşte în 1998, având drept obiect de studiu exilul românesc în multiplele lui ipostaze. Publică, la această temă, volumul „Dialoguri pariziene”, Editura „Arc”, 2005, şi „Secolul nomazilor”, Editura „Epigraf”, 2006. Proverbialul sentiment al dorului românesc, sincronizat cu o sensibilitate modernă, îi inspiră o carte de amintiri din (altă!) copilărie - „Dealul Drăguţei”, apărută la Editura „Silvius-Libris”, 2010.



Vineri, la Uniunea Scriitorilor din Moldova, Lucreţia Bârlădeanu şi-a lansat cartea „Scrisori din Paris”, apărută la Editura „Arc”. În prefaţa volumului, Adrian Ciubotaru menţionează că, până la urmă, cartea nu este despre Paris şi nici despre aflarea propriu-zisă a scriitoarei în capitala Franţei, cum ar fi fost normal pentru majoritatea conaţionalilor noştri, ci, anormal de autentic, despre singurătatea şi nostalgiile unei fiinţe rătăcite printre străini, dar care încearcă să-şi potrivească ceasul spiritual după ora locală. „Scris lejer, fără pretenţii, acest microroman epistolar se va lăsa citit cu aceeaşi plăcere şi dezinhibare cu care a fost scris”.

Pe marginea volumului s-au pronunţat criticii Eugen Lungu şi Ion Ciocanu, scriitorii Vladimir Beşleagă, Mircea V. Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Leo Butnaru ş.a., iar actriţa Ana Tcacenco a prezentat fragmente din carte. Eugen Lungu, de exemplu, a amintit că forma epistolară a cărţii ne duce cu gândul la „Scrisorile persane” ale lui Montesquieu şi la toată tradiţia ce a urmat acestei capodopere iluministe, iar Vladimir Beşleagă a constatat că autoarea reabilitează genul de proză scurtă, spunând în nicio sută de pagini mai multe lucruri interesante. El a caracterizat-o drept o ambasadoare a culturii noastre la Paris.

Solicitată de TIMPUL, Lucreţia Bârlădeanu ne-a spus următoarele: „Mă aflu pe podul de aur: circul mereu între Paris şi Chişinău. Am experimentat toate genurile literare. Îmi place să fiu proaspătă, să nu intru în clişee. Experimentez neîncetat, stric jucăria şi fac altceva…”. Cartea va fi editată şi la Paris, cu titlul „Lecturi în metrou”, deoarece, scrisă lejer şi modestă ca volum, se citeşte foarte uşor.

Lucreţia Bârlădeanu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din România. Ea ne-a promis că ne va bucura în continuare cu alte cărţi, popularizând cultura basarabeană la Paris. Lucreţia Bârlădeanu este soţia părintelui Vlad Mihăilă de la Catedrala „Sfânta Teodora de la Sihla”.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Februarie 2018, ora: 15:08

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol Din editia print

Baterii, agrafe, piuneze, monede, piese de la jucării – aceste și alte obiecte mărunte pot deveni un adevărat pericol când sunt lăsate pe mâna unui copil de vârstă mică, care nu este supravegheat de un adult.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md