Majorarea tarifelor la apa a fost un imperativ al timpului

Interviu cu Ion Burdila, director economic al SA „Apa-Canal Chisinau”

Drumul apei spre robinetele din apartamentele chisinauienilor incepe din Nistru, parcurge retelele din dotare, cu o lungime de peste 2550 km si trece printr-un complex de proceduri tehnologice complicate si destul de costisitoare. Este vorba despre un consum imens de energie electrica, de materiale de purificare, de conducte sigure si de un potential uman calificat. Sunt costuri care, pe parcursul anilor, au crescut in valoare, pe cand pretul apei livrate a ramas practic unul ce nu mai justifica cheltuielile. Iata de ce, Consiliul municipal Chisinau, in sedinta din 15.09.2009, a ajustat tarifele la apa si la serviciile de canalizare. Dar pe cat de justificate sunt aceste noi tarife in premiera? La aceasta si alte intrebari raspunde Ion Burdila, director economic al SA „Apa-Canal Chisinau”.

– Dle Burdila, din ce cauza tariful la apa a fost majorat atat de sesizabil?

– In ultimii ani, din cauza cresterii cheltuielilor, dictate de inflatie, dar si de impunerile cadrului legal, nereflectate in tarifele la apa si serviciile de canalizare, SA „Apa-Canal Chisinau” (ACC) a inregistrat pierderi directe de peste 227 mln. lei, iar veniturile ratate au atins suma-record de peste 1 mlrd. lei. Tergiversarea, pe parcursul a mai multor ani, a ajustarii tarifelor, cel putin pana la nivelul costurilor, a adus intreprinderea in declin total. Mai jos vedeti tabloul modificarii raporturilor dintre costurile unitare fara investitii si tarifele la serviciile de alimentare cu apa si de canalizare furnizate de catre ACC:

Din 2002, situatia financiara a ACC a devenit si mai vulnerabila, ca urmare a necesitatii deservirii creditului BERD de peste 22 mln. de dolari care urmeaza a fi rambursat pana in anul 2014. Este o sarcina foarte dificila in conditiile in care ACC acumuleaza pierderi anuale in valoare de 30-50 mln. lei. Astfel, pentru neachitarea in termenele stabilite a creditului, ne-au fost deja calculate penalitati in suma de 1,7 mln. dolari. Desi, in repetate randuri, ACC s-a aflat in imposibilitatea de a-si onora obligatiunile fata de BERD, Ministerul Finantelor (MF) a neglijat functia sa de garant si nu a intervenit in niciun fel pentru stingerea lor in termenele prevazute de Acordul de asigurare a garantiei si a obligatiunilor ACC fata de BERD. Mai mult ca atat, contrar prevederilor Acordului de garantie, MF nu numai ca nu a contribuit la ajustarea periodica a tarifelor, dar a si promovat modificari in legislatia fiscala, neacoperite financiar prin tarife. Astfel, cu incepere din 2008, intreprinderea este obligata, conform modificarilor efectuate in Codul Fiscal, sa achite anual plati in buget de circa 15 mln. lei in calitate de taxa pentru apa, impozit care s-a majorat de zece ori, fata de anii precedenti. SA „Apa-Canal Chisinau” intelege necesitatea acestei taxe, dar considera ca este prematura impunerea ei in conditiile cand veniturile consumatorilor casnici sunt mizere. In 2007, ACC a achitat bugetelor de ambele niveluri circa 70 mln. lei in calitate de taxe, impozite si penalitati fiscale, iar in 2008 aceste plati practic s-au dublat, fara a fi reflectate in tarifele de operare.
CMC, aproband, in octombrie 2007, tariful mediu de 8,42 lei/2m3, a acoperit doar 70% din costurile unitare calculate anterior de catre ANRE, dar a promis investitii pentru sistemul municipal de apa si canalizare. Promisiunea nu a fost respectata. Intru prevenirea unor disfunctii serioase in activitatea ACC, executivul ei a implementat mai multe masuri de urgenta. Printre ele putem mentiona cresterea anuala a nivelului de achitari si diminuarea esentiala a volumelor pierderilor si consumurilor tehnologice de apa in perioada de dupa aprobarea contractului cu BERD in 1997. Nivelul achitarilor in aceasta perioada a crescut anual de la 67 pana la peste 100% in prezent. Pierderile si consumurile tehnologice de apa, care anterior se cifrau anual la peste 52 mln. m3, ori circa 40 mii m3/km de retea, au fost micsorate de 2,3 ori. Aceste actiuni au permis economisirea resurselor financiare, inclusiv la capitolul platilor pentru energia electrica, materiale, salarii etc.
Cu toate acestea, impactul factorilor externi a afectat dezastruos situatia economico-financiara a ACC. Unul dintre acesti factori a fost politica promovata de majoritatea din Consiliul municipal Chisinau (CMC), care s-a dedat la mentinerea oarba a tarifelor. Pierderile au diminuat investitiile – de la 51 mln. lei in anul 2004 pana la 15 mln. lei in 2008. In prima jumatate a anului 2009, investitiile din surse proprii au constituit doar 5,4 mln. lei. In aceste conditii, amanarea majorarii tarifelor ar fi insemnat un dezastru total pentru sistemul municipal de apa-canalizare, ar fi impus furnizarea apei catre consumatorii din municipiu cu intreruperi importante pe durata zilei.

– Care este procedura de stabilire a pretului la apa?

– Tarifele la apa si canalizare sunt calculate de catre furnizorii serviciilor in conformitate cu prevederile Metodologiei determinarii, aprobarii si aplicarii tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate, aprobata prin Hotararea ANRE nr. 164 din 29.11.2004. Ele sunt aprobate, dupa verificari, de catre autoritatile publice locale, iar in cazul apei tehnologice, de catre ANRE. Respectiv, tarifele pentru serviciile ACC sunt calculate de catre ANRE si aprobate de catre CMC. Metodologia mentionata stabileste periodicitatea revizuirii tarifelor precum si conditiile extraordinare de ajustare a tarifelor. In mod normal, tarifele ar urma sa fie ajustate anual, imediat dupa aprobarea darilor de seama financiare. Spre regret, in ultimii zece ani, autoritatile publice locale nu au dat curs solicitarilor ACC privind ajustarea tarifelor in termenele prevazute de Metodologie, fapt care se rasfrange in final asupra chisinauienilor, prin cresterea exagerata a tarifelor la intervale de timp care depasesc normativul de un an.

– Ce cheltuieli suplimentare au fost introduse in actualul tarif pentru apa?
 

– In structura tarifelor aprobate nu au fost incluse cheltuieli suplimentare, costurile unitare fiind aprobate in cuantumul minimal prevazut de Metodologie. Tariful mediu de 12,17 lei/2m3, aprobat in luna septembrie 2009, include costurile unitare recomandate de catre ANRE – 9,70 lei/m3, rentabilitatea in cuantumul admis de Metodologie – 1,28 lei/2m3 si devierile financiare ale anului tarifar precedent, provenite din aplicarea tarifelor necorespunzatoare – 1,19 lei/m3.
– Cheltuielile pentru intretinerea statiei de epurare a apei din mun. Chisinau au fost luate in calcul la stabilirea pretului?
– Cheltuielile curente pentru intretinerea statiei de epurare sunt acoperite integral de ultimele tarife aprobate. Insa este necesar sa constientizam faptul ca statia de epurare nu necesita doar intretinere curenta. De exemplu, cheltuielile legate de activitatile promovate de edilii capitalei, precum transportarea namolului stocat pe platformele de namol, cat si implementarea unor tehnologii mai simple de deshidratare curenta a lui prin utilizarea sacilor GEOTUBE nu sunt reflectate in aceste tarife de operare. In ansamblu, valoarea investitiilor necesare pentru renovarea statiei de epurare a apelor uzate din Chisinau este de circa 100 mln. euro. Daca ar fi sa luam in calcul toate sursele investitionale necesare pentru retelele de canalizare si statiile de pompare a apelor uzate, valoarea acestora ar ajunge la 42,5 mln. lei/an. ACC nu poate acumula aceste mijloace financiare nici in douazeci de ani de activitate. Iata de ce este importanta identificarea si atragerea unor surse investitionale suplimentare, nerambursabile, fapt de care ne ocupam acum, in comun cu administratia publica locala.
– De ce agentii economici achita un tarif mult mai mare pentru apa decat cel pe care il achita consumatorii casnici?
– Legislatia internationala prevede aplicarea tarifelor egale pentru toate categoriile de consumatori, cu exceptia tarilor ex-sovietice in care, din motive politice populiste, pentru a nu starni nemultumirea populatiei, o mare parte din costurile pentru serviciile oferite consumatorilor casnici sunt suportate, prin tarif, de catre consumatorii din randurile intreprinzatorilor si chiar de institutiile finantate din bugetele publice si institutiile din sfera sociala – spitale, scoli, gradinite etc. Prin urmare, tariful pentru consumatorii non-casnici, luand in seama aplicarea TVA, este practic triplu comparativ cu tariful mediu.
– Cum se rasfrange aceasta discriminare asupra agentilor economici?
– Daca tarifele aprobate pentru populatie ar fi fost mai mici cu un leu, adica in cuantum de 8,19 lei/2m3, atunci tarifele pentru consumatorii non-casnici ar fi crescut cu inca 3,62 lei/2m3 si ar fi constituit 26,58 lei/2m3, iar daca tariful pentru populatie ar fi ramas in cuantum de 5,07 lei/2m3, consumatorii non-casnici ar fi trebuit sa plateasca 37,86 lei/2m3. Este un pret descurajant, mai ales ca institutiile cele mai afectate ar fi fost cele care fac parte din numarul marilor consumatori de servicii de apa si canalizare: Spitalul Clinic Republican, Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina de Urgenta, Institutul Oncologic, Spitalul municipal de Ftiziopneumologie, Centrul pentru ocrotirea mamei si copilului, spitalele pentru copii, intreprinderile de panificatie etc.
Diferentierea exagerata a tarifelor pentru consum casnic si non-casnic este la fel de periculoasa ca si aprobarea unor tarife prea mari pentru populatie din cauza ca, indirect, tot populatia va avea de suferit. Tot mai multi consumatori non-casnici refuza serviciile noastre centralizate, forandu-si fantani arteziene. Drept urmare a acestor actiuni nechibzuite, doar in ultimii ani, volumul global de vanzari al ACC s-a diminuat cu circa 30 la suta.
– De regula, oamenii sunt satisfacuti de faptul ca agentii economici platesc mai mult pentru apa…
– In marea majoritate a tarilor europene nu se face o diferentiere intre populatie si alti consumatori. Mai mult ca atat, consumatorul care reclama volume mai mari de servicii in comparatie cu cele medii primeste un rabat esential. Totodata, tarifele medii depasesc cu mult media de 1 euro/m3, iar ponderea admisibila a cheltuielilor pentru apa si serviciile de canalizare in veniturile medii ale unei familii este de pana la 4%. Necesita de mentionat faptul ca preturile resurselor energetice, a utilajelor si materialelor achizitionate de ACC practic se egaleaza cu cele din UE. In capitalele Rusiei si Ucrainei, care dispun de resurse energetice mult mai ieftine si, respectiv, au costuri mai reduse pentru furnizarea apei si serviciilor de canalizare, tarifele pentru populatie sunt de 10,24 lei/2m3, iar pentru non-casnici – de 24,51 lei/2m3.
La Chisinau, tarifele pentru populatie sunt cele mai mici din republica. In principalele orase – Orhei, Soroca, Balti, Cahul, care dispun de sisteme centralizate de aprovizionare cu apa si de canalizare cu o pondere energetica la pompare, tarifele medii sunt cu minimum 30 la suta mai mari decat cel recent aprobat de catre CMC pentru chisinauieni. Si, nu in ultimul rand, la aprobarea tarifului de 9,19 lei/2m3 pentru populatie s-a tinut cont de gradul mediu de suportabilitate care, la aplicarea noului tarif, nu va depasi 2,8% din veniturile medii ale unei familii. In paralel, exista si mecanisme de compensare a cheltuielilor pentru unele categorii social-vulnerabile ale populatiei.
(E.S.)