Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:06
Abonamente

Atitudini 7 Aprilie 2014, ora 06:57    Din editia print

Marime Font

Mama noastră cea de toate zilele

Când eram la şcoală, în clasele primare, făceam serbări dedicate mamelor. 

Şi acum îmi amintesc un refren: „De ziua ta, mămico,/ În dar ţi-am adus inima/ Şi crede-mă, mămico,/ Un dar mai frumos nu se putea!”. Astăzi îmi răspund singură: ba se putea, o maşină de spălat.

Cele mai dese amintiri din copilăria mea, şi cred că a noastră a tuturor, e mama aplecată ba peste cada din baie, ba peste lighean, spălând haine. Celelalte amintiri sunt din bucătărie. Sau eventual de la sapă. Sigur, e vorba de mama, aşa că îmi amintesc cu drag. Şi mulţumesc lui Dumnezeu că în familia mea se respectau duminicile, aşa că îmi pot aminti şi anumite ieşiri la grătar cu finii sau cu alţi prieteni de familie. Acolo e şi mama. Închid ochii şi o văd. Dar nu făcând plajă sau bând un pahar de bere, ci făcând împreună cu fina salata ori pregătind carnea. Nici măcar după ce toţi ne-am săturat nu îmi amintesc de mama şezând. Adună masa, spală la pârâul mic de la Valea Izvorului paharele, farfuriile, cuţitele. Însă voi spune că există totuşi o amintire cu mama şezând pe iarbă, cu o privire mulţumită şi cu o bucată de cozonac în mână. Pe care aproape o frământă cu degetele, nu ştiu de ce, aşa face ea. E pauza de masă luată la pusul sau scosul cartofilor. În momentele respective până şi mama face o pauză.



Sigur că mamele rămân doar cu acel cadou minunat despre care vorbea cântecul: inimile noastre. Şi dacă avem un tată bun, nişte flori de ziua lor. Însă noi avem multe dorinţe pentru ele: să fie fericite, să nu mai muncească aşa de mult, să fie mulţumite de noi, să trăiască mult.
De aceea tot acest scandal legat de modificarea Legii 332 mă face să îmi pun câteva întrebări absolut legitime: politicienii noştri sunt născuţi în eprubetă? Oare doamna Buliga nu şi-ar fi dorit ca mama dumneaei să nu fie obligată să spele „pelincuţe”? Oare chiar consideră că mamelor le ajung inimile fiilor?

Mamele din zilele noastre pleacă să muncească în străinătate. Aşa că atunci când ele vor sta aplecate să spele podelele unor străini, copiii nu le vor vedea şi nu vor avea aceleaşi amintiri pe care le avem noi. Ei îşi vor aminti o femeie aproape necunoscută, cu o voce extrem de familiară, coborând din autocar cu genţi mari.

Cred că în ziua în care mi-ar sta în putinţă să schimb o lege, care ar dezavantaja mămicile, n-aş putea suporta privirea mustrătoare a mamei, şi – probabil – bătaia bine meritată pe care mi-ar aplica-o surorile mele, care sunt deja mămici. Nu, nu m-aş mai duce acasă. N-aş mai privi în ochi copiii ale căror mame ar lucra „la Italia”. Fiindcă eu ţin minte şi azi câtă suferinţă am avut când mama a fost câteva săptămâni în spital. Şi nu fiindcă era bolnavă, eram prea mică să înţeleg, ci fiindcă îmi era foarte dor de ea. Tata avea grijă de noi cum trebuie. Ne spăla, ne îmbrăca, ne aducea bomboane. Dar mie, cea mai mică din familie, îmi era dor de mama. Căutam cămaşa ei de noapte şi o miroseam. Chiar la un moment dat am agăţat-o la fereastră, m-am dus în faţa blocului şi le spuneam tuturor vecinilor care treceau pe acolo: „Uite, s-a întors mami!”.
Din cauza acestor amintiri cred că cei care au tăiat din indemnizaţii nu au nici mame, nici ruşine.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md