În 1947 a apărut manualul unic de „Istoria României” coordonat de Mihail Roller. Noul manual le-a adus elevilor o serie de „informaţii noi” bazate şi pe documente din perioada de ilegalitate a Partidului Comunist. Manualul lui Roller a fost reeditat până în 1956 şi utilizat în şcoli până în 1962.
Influenţat de ideile marxist-leniniste şi de Stalin, Mihail Roller nu a scris nimic explicit, în ediţia a patra a manualului apărut sub coordonarea sa în 1948, despre Marea Unire din 1918, momentul în care s-a format România.
După glorificarea în manual a „Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 1917” din Rusia, care i-a adus pe bolşevici la putere, Roller le aducea la cunoştinţă elevilor despre modul în care România a „ocupat” Basarabia.
„Guvernul reacţionar român, folosind situaţia militară grea a tinerelor Republici Sovietice, le atacă şi ocupă Basarabia (ianuarie 1918), înăbuşind, cu forţa armată, rezistenţa sovietelor revoluţionare care au luat naştere şi s-au desvoltat în timpul Revoluţiei”, scria Roller, în manualul de clasa a XI-a, despre eliberarea Basarabiei, pământ românesc aflat sub ocupaţie rusească încă din 1812.
“Clasa stăpânitoare din România deslănţue intervenţia militară împotriva revoluţiei din Ungaria”
Manualul unic nu tratează deloc momentul unirii Basarabiei şi Bucovinei cu patria mamă, iar unirea Transilvaniei este văzută ca urmare a presiunii armatelor române.
„Revoluţia care a izbucnit în Ungaria a deslănţuit şi în Transilvania lupta pentru eliberare. Se formează în Transilvania comitete muncitoreşti. De asemenea, se alcătuieşte un directoriu care se bizuie pe gărzile naţionale”, le mai spune Roller elevilor.
„Directoriul” convoacă la 1 decembrie 1918 o adunare la Alba Iulia, unde „conducătorii partidului naţional român, prezidat de Iuliu Maniu, hotărîră să decreteze autonomia… Sub presiunea armatelor române, care înaintează în Transilvania, şi pentru a dobândi un sprijin împotriva frământărilor revoluţionare, partidul naţional, prezidat de Iuliu Maniu, acceptă unirea Transilvaniei cu România”.
Comunistul evreu Mihail Roller, care îşi făcuse studiile la Moscova, scria în manualul din 1948 şi despre intervenţia trupelor române în Ungaria. Fără a da detalii despre data la care s-a produs evenimentul şi a menţiona faptul că forţele comuniste maghiare nou venite la putere sub conducerea lui Béla Kun au atacat trupele române din Transilvania în 1919 cu intenţia de a ocupa teritoriul românesc, Roller îi învăţa pe elevi următoarele:
“Clasa stăpânitoare din România, punându-se în slujba aliaţilor cărora le oferă România ca un ‘centru strategic’ de seamă în lupta împotrva luptelor revoluţionare ale mulţimii din această parte a Europei, deslănţue după alipirea Transilvaniei intervenţia militară împotriva revoluţiei din Ungaria.
Deşi guvernul revoluţionar maghiar recunoaşte pretenţiile teritoriale naţionale ale României faţă de Ungaria, guvernul român deschide ostilităţile faţă de acesta şi contribuie la răsturnarea guvernului revoluţionar maghiar, ce va fi înlocuit cu guvernul dictatorial şi revizionist al lui Horthy, care, vreme de peste două decenii, a îngenunchiat poporul maghiar şi a pricinuit multe greutăţi statului român”.
Istoria după 1989: Regele Ferdinand a contribuit la realizarea statului unitar român
Căderea regimului comunist a dus la modificarea manualelor de istorie. Deşi nu s-a renunţat la limbajul greoi, elevii puteau citi în manualul de clasa a XII-a, semnat de Mihai Manea şi Bogdan Teodorescu, că „intrarea României în războiul mondial, în vara anului 1916, a urmărit realizarea deplinei unităţi naţionale prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei şi Bucovinei, străvechi teritorii locuite de români”.
Despre Basarabia scria că a fost prima provincie care s-a unit cu patria-mamă.
Totodată, în manual apare pentru prima dată după 1948 şi o hartă cu teritoriile româneşti aflate sub stăpânire străină înainte de 1918.
O noutate faţă de manualele din vremea comuniştilor a fost şi contribuţia pe care regele Ferdinand, care a domnit în perioada 1914-1927, a avut-o la realizarea în 1918 a statului unitar român.
Anul 1999 a produs o adevărată revoluţie în învăţământul liceal românesc. Pentru prima dată în secolul XX elevii aveau la dispoziţie mai multe manuale pentru aceeaşi materie. Criticile nu au întârziat să apară, foarte mulţi considerau că noile manuale „bulversează” elevii.
Liceenii învăţau acum istoria românilor doar în clasa a XII-a, spre deosebire de perioada anterioară când li se preda începând cu clasa a XI-a.
În manualul de clasa a XII-a, intitulat „Istoria Românilor” şi apărut la editura Humanitas în 2001, unirii Basarabiei , Bucovinei şi Transilvaniei cu România le sunt alocate, în ordinea cronologică înfăptuirii evenimetului, spaţii egale. Autorii, printre care Mihai Manea şi Adrian Pascu, îi învaţă pe elevi că „unirea cu Regatul României a acestor teritorii a fost posibilă în contextul afirmării pe plan internaţional a principiului autodeterminării şi a celui al naţionalităţilor”, principii enunţate de preşedintele american Woodrow Wilson la începtul anului 1918.
Lecţia „Marea Unire” mai conţine extrase din documentele importante adoptate în 1918, câte o cronologie pentru fiecare unire în parte, dar şi un mic dicţionar explicativ pentru termenii folosiţi. Cronologia şi dicţionarul nu apăruseră nicăieri în manualele unice dinainte de 1999.
Sursa: Adevarul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
