Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 18 Octombrie 2017, ora 09:48    Din editia print

Marea dilemă a leniniștilor moldoveni: Se declară antiunioniști și se închină unui idol care a susținut UNIREA

Marime Font

În ultimele numere, TIMPUL publică o serie de articole întitulate „Gherman Pântea şi diplomaţia secretă”, în care membrul Sfatului Ţării povestește că Lenin a fost gata să recunoască Unirea Basarabiei cu România din anul 1918. Pentru că toţi adepţii lui Lenin sunt antiunionişti convinşi, am încercat să aflăm de la ei cum pot idolatriza o persoană, căreia îi ignoră cu obstinaţie unele idei principiale. Faptul că mulţi dintre leniniştii moldoveni au fugit de întrebările noastre, iar alții, pur și simplu, l-au declarat pe Pântea drept un mincinos, nu ne-a mirat. În caz contrar, s-ar fi înglodat prea tare în propriile „gânduri”...

„Ce a spus Pântea n-a fost confirmat oficial”


Eduard Smirnov, deputat PSRM:

În Constituția R. Moldova este scris clar că suntem un stat independent și suveran, de aceea nu poate fi vorba despre niciun fel de Unire. Iar ce a spus Gherman Pântea nu a fost niciodată confirmat oficial. Astăzi, mulți pot specula pe baza anumitor evenimente istorice, dar nu cred că e cazul să ne întoarcem cu 100 de ani în urmă și să facem anumite supoziții.

„Asemenea mărturii se regăsesc și în memoriile lui Pelivan și Inculeț”


Victor Stepaniuc, fost deputat PCRM:



Aceasta este o opinie prezentă nu doar în memoriile lui Gherman Pântea, dar și în scrierile lui Ion Pelivan sau ale lui Inculeț. Însă, în realitate, Lenin nu a fost niciodată pentru Unirea Basarabiei cu România. Drept dovadă este poziția oficială a guvernului sovietic, care în anii 1919, 1920 și 1924 a propus ca în Basarabia să se organizeze un plebiscit. Această poziție a fost susținută și de președintele american Woodrow Wilson, care în anul 1920, la Congresul de la Paris, nu a semnat recunoașterea Unirii Basarabiei cu România. Astfel istoria a fost împotriva acestei Uniri, atâta timp cât ea nu a fost legalizată, deoarece s-a făcut sub ocupație românească. Atunci o parte din deputații Sfatului Țării au fost împușcați, alții au fost terorizați, 38 de oameni au dispărut fără urmă. Personal, sunt împotriva Unirii! Eu cred în R. Moldova ca stat și consider că este un dar de la Dumnezeu că, în secolul al XX-lea, moldovenii au putut să-și restabilească statalitatea. Acest stat trebuie dezvoltat și modernizat, iar pentru aceasta trebuie să găsim forțe politice, intelectuale și civile.

„E greșit să ne axăm pe un singur eveniment istoric”


Vasili Panciuc, deputat PCRM:

De ce vă raportați la evenimentele istorice din perioada lui Lenin și nu la cele de pe timpurile lui Ștefan cel Mare? Personal, consider că e greșit să ne axăm pe un singur eveniment istoric, pe care fiecare om îl alege în funcție de idealurile și preferințele sale, interpretându-l după bunul său plac. Istoria e constituită dintr-o serie de evenimente care trebuie analizate în ansamblu. Chiar și așa, de multe ori, trecutul istoric poate fi interpretat diferit. De aceea cred că cel mai bine ar fi să ne axăm pe realitățile prezentului și să analizăm cum percepe acum societatea anumite evenimente sau fapte. Iar astăzi R. Moldova este suverană și are un trecut istoric mult mai îndelungat decât România.

„Aceste declarații sunt doar un mit istoric”


Pavel Grigorciuc, reprezentant ANTIFA, membru al Grupului Petrenco:

Nu sunt istoric, dar recunosc că îmi place această știință. Am citit articolul publicat în TIMPUL, m-am consultat cu un specialist în domeniu și am ajuns la concluzia că vorbim despre un mit istoric. Dacă Lenin ar fi fost gata să accepte această Unire, atunci, după revoluția din octombrie, când toată puterea era în mâinile sale, acest fapt ar fi fost documentat. În prezent însă nu există niciun document care ar putea confirma spusele lui Pântea. Mai mult, bolșevicii au considerat dintotdeauna că soldații români au ocupat acest teritoriu. Ei chiar au luptat, când românii au ajuns pe teritoriul Basarabiei. În general, Lenin se ghida după sfaturile primite de la grupurile de țărani și muncitori din teritoriu care, spre deosebire de Sfatul Țării, un organ autoales, erau legitime și credibile, fiind ales de popor.

„Lui Lenin nu-i ardea de negocierile cu românii”


Oleg Reidman, deputat PCRM

Cine a spus că Lenin era gata să accepte Unirea? Pântea? Probabil, a făcut aceste declarații, fiind amenințat de soldații români. Bolșevicii întotdeauna s-au ghidat de teoria leninistă, conform căreia orice națiune are dreptul la autodeterminare. Doar că acest drept trebuie să fie liber exprimat și realizat la fel de liber. Însă ceea ce s-a întâmplat în anul 1918, mă refer la cotropirea Basarabiei de către soldații români, a fost recunoscută drept ocupație pe plan internațional de către Liga Națiunilor. De aceea, în anul 1940, când a fost pus ultimatumul de eliberare a acestui teritoriu, românii nu s-au împotrivit și au plecat. Aceste evenimente istorice pot fi confirmate, pe când declarațiile lui Pântea nu au niciun substrat factologic. Și eu nu cred că, în anul 1919, lui Lenin îi ardea de negocierile cu românii. Cu atât mai mult, cu cât bolșevicii spuneau atunci că soldații români au ocupat teritoriul Basarabiei, fără ca poporul să-și declare liber dorința de a se uni cu România. Faptul că Sfatul Țării a votat Unirea fără a întruni un cvorum, fiind înconjurați de soldați români înarmați, este o confirmare istorică.

„Îmi rezerv dreptul de a nu crede nimic”

Elena Bondarenco, deputat PCRM:
În primul rând, ar trebui să văd dacă aceste documente, semnate de Pântea, există în realitate, deoarece astăzi tot felul de specialiști rescriu istoria după bunul lor plac. Cunosc istoria Sfatului Țării și știu că Unirea a fost votată sub atenta observație a soldaților români, care erau înarmați. Iar după doi-trei ani, mulți membri ai Sfatului Țării au rămas dezamăgiți de această alegere. Nu am de unde să știu dacă Gherman Pântea n-a fost amenințat atunci când scria aceste memorii, de aceea îmi rezerv dreptul de a nu crede nimic. Noi suntem împotriva Unirii, deoarece moldovenii au luptat pentru independență încă de pe timpurile lui Ștefan cel Mare. Și dacă, într-un final, am dobândit-o, de ce acum trebuie să ne aruncăm iarăși în brațele cuiva?

„Memoriile lui Pântea reprezintă surse istorice interesante”

Mark Tkaciuk, fost consilier al lui Voronin:

Nu am de unde să știu ce avea de gând Lenin. În schimb, cunosc poziția oficială a autorităților sovietice, potrivit căreia Basarabia nu a fost niciodată recunoscută drept parte componentă a României. Negocieri, întruniri, discuții poate că o fi fost, nu cunosc asemenea detalii, dar această poziție nu s-a schimbat niciodată. Memoriile lui Pântea reprezintă surse istorice interesante, ele trebuie citite și comparate cu alte documente. Nu putem exclude nimic, însă ne putem baza doar pe hotărârile oficiale. Iar evenimentele istorice ce au urmat n-au făcut decât să confirme poziția oficială. Or, anume din acest motiv, după pactul Ribbentrop-Molotov, la 26 iunie 1940, s-a decis ca soldații români să părăsească Basarabia. România s-a retras de bună voie și nu a opus rezistență. De aceea nu cred că Lenin ar fi fost gata să accepte Unirea.

„Sunt niște aberații scrise, probabil, la comanda cuiva”


Vladimir Țurcan, deputat PSRM

Am mari dubii că, în anul 1919, Lenin era preocupat de Unirea Basarabiei cu România. Pe atunci, el avea război civil în țară, nu știa ce să facă cu împrejurimile Sankt-Petersburgului, așa că, probabil, nici în gând nu avea această problemă. De aceea cred că aceste relatări sunt doar niște interpretări subiective ale lui Pântea, ca să nu spun aberații, care probabil au fost scrise la comanda cuiva. Ș-apoi în nicio carte de a sa Lenin nu a scris despre asemenea intenții. Vă imaginați că Imperiul Sovietic ar fi putut da pur și simplu o parte din teritoriul său?

„Partidul Comuniștilor este ultraretrograd și ultraconservator”



Vasile Ernu, scriitor:
- Câte partide din țara aceasta își asumă unionismul pe față? Din cunoștințele mele, nici unul. Altceva e că unii nu sunt atât de vehemenți împotriva Unirii. Comuniștii trebuie să înțeleagă că până și sovieticii, care erau conservatori în gândire și destul de puternici ca și stataliști, aveau în constituție un articol cu privire la autodeterminarea popoarelor. Iar faptul că URSS-ul s-a destrămat într-un anumit mod a dovedit dreptul popoarelor la autodeterminare. De aceea Unirea n-ar trebui să intre în contradicție nici măcar cu principiile Partidului Comuniștilor. Din păcate, acest partid este ultraretrograd și ultraconservator și nu-și cunoaște nici măcar propriile principii.

P.S. Singurul om care a refuzat să răspundă la întrebările noastre a fost Vladimir Voronin, liderul PCRM.

P.P.S. În numărul de astăzi, publicăm în pag. 19 alte memorii ale lui Gherman Pântea, care susţine că Vladimir Ilici Lenin a fost gata să recunoască Unirea şi mai târziu, înainte de a deceda.

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul