Marele Duce de râpă și funcționarul hoț

publicat în Constantin Tănase pe 5 Ianuarie 2018, 08:00

La reconstrucția Memorialului „Eternitate” s-au furat câteva milioane de lei. În spiritul celor mai sovietice „șantiere de șoc”, oamenii sunt forțați să lucreze și noaptea, pe ploaie, fără odihnă, ca în condiții de asediu. Televiziunea „publică” prezenta fără jenă reportaje triumfaliste și siropoase de la acea „construcție a secolului”. Protagonistul acelui delirant și absurd „marș forțat” a fost Voronin. 

Toți înțelegeau că în asemenea condiții lucrările de (ne)construcție nu pot fi de calitate și că o asemenea atmosferă de haos favorizează spălarea banilor. Nimeni însă – nici din guvern, nici din Parlament – nu au îndrăznit să-l oprească pe Voronin. Lumea își amintește acele scene penibile transmise de televiziuni, când Voronin apărea la Memorial ca un cuceritor al lumii, strigând „Na hren s pleaja”, iar mulțimea de însoțitori, în frunte cu Tarlev și Ursu, aproba mută, cu capul în pământ planurile schizofrenice ale lui Voronin.

... În cadrul întâlnirii cu funcționarii de la Camera de Licențiere, Voronin a avertizat: să nu creadă cineva că, în condițiile economiei de piață, se permite orice, dimpotrivă, a subliniat el, „totul trebuie controlat și dirijat”. Credeți că s-a găsit cineva care să aibă curajul să-l contrazică? Toți tăceau muți, cu nasul în foi. Dacă Voronin ar fi zis că în economia de piață – ca aceasta să funcționeze normal – trebuie să fie împușcați toți oamenii de afaceri, nimeni nu l-ar fi contrazis. Dacă Voronin, la o întâlnire cu funcționarii din ministerele Culturii și Educației, ar fi declarat că, pentru prosperarea culturii și învățământului din Republica Moldova, este nevoie de închis școlile și teatrele, de dat foc la biblioteci și de spânzurat profesorii, actorii, scriitorii ș.a.m.d., toți ar fi tăcut, aprobând muți inițiativa președintelui.

O societate, în care are dreptate un singur om, este o societate grav bolnavă. Nu se poate ca numai un singur om, chiar fiind el genial, cu stea în frunte, să aibă dreptate și să decidă totul, numai el având dreptate. Într-o societate normală toți trebuie să „aibă dreptate” și să participe la actul decizional - și bolnavul, și handicapatul, și boschetarul, și pușcăriașul. Ceea ce a făcut și face Voronin e foarte periculos: el a dereglat „motorul” public, eliminând spiritul civic, competiția, inteligența, inițiativa, creația. Voronin crede că se pricepe în toate: în cultură și agricultură, în filozofie și ginecologie. Dă indicații în stânga și în dreapta și se crede ayatollah și Genghis-han, Pașă și moașă. Pe când, în realitate, el e Marele Duce de Râpă.

El duce țara de râpă, iar uriașa armată de funcționari muți fură. Așa le plătește Voronin muțenia și supușenia: îi lasă să fure. După ce unul fură, din funcția de primar general, e mutat ca să fure din funcția de ministru. Voronin, ca un bătrân vânător, a înțeles că cel mai gustos pește e carnea de mistreț și că cel mai ascultător funcționar e funcționarul hoț.

21 februarie 2007

fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009