Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 08:20
Abonamente
 
 
 

Interviu 3 Iunie 2016, ora 13:21    Din editia print

Maria Galiț, primar în al treilea mandat: „Fără ajutorul cetățenilor, o primărie nu ar face nimic”

Marime Font

Aflată la al treilea mandat, Maria Galiț, primarul comunei Sărata Veche din raionul Fălești, are o viziune clară despre cum ar trebui să fie un sat modern.

În afară de o infrastructură dezvoltată, acesta ar trebui să dispună de servicii calitative, care să-i scutească pe oameni de drumuri și așteptat pe la uși. Cum se descurcă și pe ce se bizuie o primărie care administrează trei sate cu o populație de 5000 de locuitori, aflați în interviul ce urmează.

- Dna Galiț, ați fost aleasă pentru al treilea mandat la funcția de primar. Cum reușiți să câștigați simpatia alegătorilor?
- Cred că oamenii mă votează pentru lucrurile care se fac în teritoriu. Am asfaltat o porțiune de drum la intrarea în sat, am renovat grădinița, aproape toți locuitorii din Sărata Veche s-au conectat la apeduct, am făcut reparații prin instituții de învățământ, am amenajat un parc în sat, am construit și un mini-teren de fotbal pentru copii.
E clar că nu mă pune nimeni la icoane, dar cu cât mai mult faci, cu atât mai multe greșeli comiți. Criticile sunt inevitabile, chiar dacă, înainte de a porni ceva, mă consult cu oamenii. Atunci când apar obiecții, îi rog pe autorii lor să spună cum e corect.



- Cu ce proiecte ați intrat în anul 2016?
- Continuăm proiectul de canalizare în sat și reparația drumurilor. Ne-am propus să începem construcția sistemului de aprovizionare cu apă la Sărata Nouă, un alt sat din comună.

- Cum arată un sat model în viziunea dvs.?
- În primul rând, e un sat cu servicii calitative prestate cetățenilor. O localitate curată, care să dispună de toate utilitățile, astfel încât locuitorii să se simtă bine în casa lor. E un sat în care lucrurile nu sunt făcute la întâmplare. Nu e doar responsabilitatea Primăriei de a realiza acest obiectiv. Oamenii trebuie singuri să-și dorească lucrul acesta, altfel, degeaba o să bată la porți administrația publică, oricum nu vom reuși nimic.

- Prin urmare, care e atitudinea lor?
- De obicei, sunt receptivi, s-au implementat mai multe proiecte cu suportul financiar al cetățenilor. Aproape la fiecare proiect am avut și contribuția lor. Ei au înțeles că sunt necesități fără de care nu poți să mergi înainte.

- Ce rol joacă femeile în viața comunității?
- În ultimii 40 de ani, în comuna Sărata Veche, la funcția de primar a fost aleasă mereu o doamnă. Așa că pot afirma cu certitudine că femeile joacă un rol important.
Ele sunt ambițioase și nu rămân nepăsătoare la viața comunității. Unele, desigur, sunt mai certărețe, dar apreciază când sunt luate în seamă. Eu, de una singură, nu aș fi reușit să fac mare lucru.

- Se implică și în afaceri?

- De obicei, avem în sat afaceri de familie în agricultură. S-a întâmplat un caz când soțul unei femei a decedat și ea a preluat frâiele businessului. Vreau să zic că întreprinderea a prosperat de când ea e la conducere, nu are datorii.

- Sărata Veche s-a înfrățit cu câteva localități din România. Cum ați beneficiat de pe urma acestor înfrățiri?
- Suntem înfrățiți cu satele Cumpăna, județul Constanța și Cornu, județul Prahova. Deja al patrulea an, trimitem în fiecare vară câte 25 de copii și 5 însoțitori la Constanța, unde se organizează un festival, la care participă și copiii noștri. Primăria Cumpăna acoperă toate cheltuielile de cazare și alimentare. Noi plătim doar pentru transport. E un ajutor consistent. Din păcate, noi nu avem asemenea posibilități, dar ne-am propus să invităm un grup de copii din satul Cumpăna în Republica Moldova. De asemenea, am efectuat un schimb de experiență cu funcționarii de la Primăria Cornu. O delegație a comunei prahovene urmează să vină la Sărata Veche.

- Din ce resurse e format bugetul comunei?
- Suntem o Primărie care beneficiază de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea locală, la care se adaugă transferuri cu destinație generală, care pot fi utilizate pentru dezvoltarea localității. Primim defalcări de la impozitul funciar. Ar fi foarte bine să fie defalcări și din impozitul pe drumuri, pentru că o bună parte din sursele financiare ne-ar ajuta să reparăm și drumurile noastre locale.
Pe teritoriul nostru este și o fabrică de zahăr care ne plătește o taxă de arendă a unor terenuri. Sunt agenți economici care se ocupă cu comerțul, dar, oricum, agenți economici mari nu avem.

- Se vorbește mult despre reforma teritorial administrativă și descentralizare? Ce credeți că ar trebui să se schimbe?
- Nu cred că e bine când primarul unui sat cu 1500 de locuitori are un salariu cu 200 lei mai mic decât primarul unei localități cu 5 mii de locuitori. Primăriile mici nu au sorți de izbândă, nu au agenți economici, nu au cu ce supraviețui. Nu văd rostul să menții un aparat de funcționari care nu este eficient deloc. De aceea nu văd nicio problemă dacă primăriile mici ar fi comasate. Dacă vorbim de munca primarilor, aceștia ar putea, la fel ca în Letonia, să elibereze cetățenilor niște certificate simple prin utilizarea tehnologiilor informaționale, online. Bibliotecile localităților din Primărie dispun de calculatoare și putem să transmitem online certificatul, ca oamenii să nu umble pe drumuri, iar noi să fim mai aproape de cetățeni. Am scris și o teză de master pe această temă.

- Ați reușit să faceți și studii postuniversitare?
- Da, am făcut masterul la distanță, la Academia de Administrare Publică. Mi-au fost foarte utile aceste studii, pentru că, înainte, unele lucruri le făceam intuitiv, dar acum multe noțiuni și proceduri le-am pus la punct. În general, am studii în pedagogie, sunt profesor de fizică și matematică, ceea ce nu e rău deloc. Când construiești o fântână arteziană în sat, nițel de cunoștințe în fizică nu strică.

- De ce ați avea nevoie ca Primăria Sărata Veche să activeze mai eficient?
- Am avea nevoie de un jurist. Poate fi chiar un specialist care să presteze servicii juridice la mai multe primării. Un jurist ar putea să ne reprezinte la procese de judecată. De multe ori, primăriile pierd numai din cauza asta. Chiar dacă angajăm avocați, ei nu mai intră în esența problemei până la capăt, și primăriile pierd. Un jurist ne-ar ajuta și la procesele de achiziție.

- Ce vă împiedică să angajați un jurist?
- Nu sunt bani. Ar trebui să-l angajăm din banii alocați din soldul liber. Dacă o localitate are resurse, atunci nu e nicio problemă. Dar dacă o primărie a ajuns la sfârșitul anului cu zero pe cont, atunci cum să angajezi suplimentar o persoană?

- Ați mers în alegeri ca reprezentant al unui partid. Calitatea de membru al unei formațiuni politice vă ajută sau nu?
- Pot să spun că nu încurcă. Dar în ziua de astăzi în consiliul local nu mai sunt partide. Consilierii lucrează pentru cetățeni și atât. La nivel local, partidul are o valoare mai mică, pentru că lumea alege o persoană în funcția de primar.

- Cine vă susține în munca de primar?
- Familia și echipa. Chiar discutăm uneori, ca între colegi, de ce ne epuizăm atâta, că lumea stă și se uită la noi… Ne susținem unul pe altul. Dacă am început să facem ceva în sat, nu e bine să lăsăm totul baltă.

Articol elaborat în cadrul proiectului „Sensibilizarea opiniei publice privind echilibrul de gen în spațiul politic și de afaceri”, implementat de IDIS „Viitorul”, cu suportul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR)".

Un articol de: Ion Macovei Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md