Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 17:48
Abonamente

Editorial 22 Ianuarie 2018, ora 08:01    Din editia print

Marime Font

Mass-media și securitatea națională. Lecția Belarusului

„Ucrainizarea” ar putea deveni o amenințare și pentru alte țări din regiune

Lupta pentru combaterea propagandei, indiferent de către cine este aceasta generată, nu este numai o preocupare occidentală, ci și o provocare pentru statele aflate în fostul spațiu sovietic, iar cazul Belarusului este unul elocvent în acest sens.

Astfel, orice presupusă încercare a Minskului de a duce o politică externă nefavorabilă Moscovei, cu precădere în relația cu Ucraina și Uniunea Europeană, devine țintă a mașinii de propagandă rusești ce funcționează în mass-media din Belarus.



Unul din cele mai recente exemple a avut loc la 28 noiembrie 2017, când emisiunea politică „Mesto Vstrechi”, prezentată pe canalele de limbă rusă din Belarus, a criticat în termeni duri decizia Minskului privind poziția sa față de Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Analiștii prezenți în platou au catalogat Belarusul drept „o prostituată geopolitică” sau o „a doua Ucraină”, făcând trimitere la o posibilă repetare a scenariului ucrainean în cazul în care Belarusul ar putea să se apropie de Uniunea Europeană, depășind „linia roșie” ce contravine intereselor Moscovei.
Aceste tipuri de acțiuni sunt specifice războiului hibrid, afectând posibilele interese naționale ale Belarusului, nu neapărat prin prisma mesajului transmis, întrucât orice subiect poate fi dezbătut exhaustiv, ci prin faptul că mesajul este unic și propagandistic, neexistând canale media care să prezinte o viziune mai realistă, bazată pe gândire critică.

Toate acestea fac ca monopolul rus asuprea mass-mediei din Belarus să reprezinte o amenințare la adresa securității naționale a acestei țări, oferind Moscovei posibilitatea de a realiza acțiuni specifice războiului psihologic sau informațional în rândul populației din țara vecină.
Această vulnerabilitate a Belarusului a putut fi identificată încă din 2010, la alegerile prezidențiale, când presa controlată de Moscova, care deține monopolul media în Belarus, a dus o campanie negativă împotriva lui Aleksandr Lukașenko, obligându-l să realizeze un pact politic cu Rusia pentru a-și păstra funcția de președinte. Astfel, acesta a cedat inevitabil anumite interese strategice pe care țara sa nu le-a mai putut fructifica mai apoi în relația cu Occidentul.

Este evident că monopolul rus asupra presei a devenit deja o problemă de securitate națională pentru Belarus, motiv pentru care Minskul încearcă să găsească noi soluții pentru diversificarea pieței media, inclusiv prin deschiderea către unele trusturi private din state precum Ucraina sau Polonia.

Cu toate acestea, în prezent, Belarusul este un stat captiv al intereselor rusești, fiind prins într-un război căruia nu îi poate face față cel puțin pe termen scurt și mediu, iar o eventuală accentuare a embargoului impus Rusiei de către Uniunea Europeană ar putea conduce la slăbirea economiei ruse și apariția unor tensiuni pe axa Moscova – Minsk, ceea ce va accentua și mai puternic propaganda rusă ca și fenomen de destabilizare a Belarusului.

Pe acest fond, celelalte state din regiune, printre care și Republica Moldova, ar trebui să gândească strategii de combatere a acestor tipuri de agresiune, pentru a evita „captivarea opiniei populației” și manipularea acesteia în dauna intereselor de stat. În sens contrar, „ucrainizarea” ar putea deveni o amenințare nu numai pentru Belarus, ci și pentru alte țări din regiune.

 

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md