Producătorii, precum şi agenţii economici au primit din partea experţilor europeni un manual de recomandări al UE privind igiena, marcajul, ambalarea produsului şi analiza riscului după punctul critic de control, măsuri care contribuie la siguranţa calităţii mierii destinate spre export.
RM a fost un producător de miere cu un potenţial extraordinar pentru UE. Însă, în anul 2008, ţării noastre i s-a interzis comercializarea produselor apicole, întrucât acestea conţineau elemente periculoase pentru sănătate. Începând cu anul 2010, agenţilor economici li s-a permis să reia comercializarea mierii, cu condiţia că produsul trece toate analizele de laborator pentru a primi undă verde pentru export.
Potrivit lui Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei naţionale a apicultorilor, în RM sunt înregistraţi 2348 de apicultori. Dar, niciunul dintre ei nu are posibilitatea să exporte mierea individual, deoarece cantităţile de producere sunt foarte mici în comparaţie cu cererile importatorilor europeni, care preferă să ia partide mari, de 15-20 tone. Ceilalţi sunt nevoiţi să furnizeze produsele unor intermediari care, la rândul lor, colectează marfa, o procesează datorită unor tehnologii performante şi abia apoi o exportă – fie îmbuteliată, fie angro. Deocamdată, experţii internaţionali au identificat un singur punct de colectare şi procesare a mierii ce ar corespunde normelor europene de fabricare. Este vorba de fabrica de la Bulboaca, Anenii Noi, care comercializează miere pentru magazinele din RM şi, totodată, aşteaptă răspunsul analizelor de laborator care îi vor permite exportul şi în spaţiul european.
Vasile Dolghieru, preşedintele Uniunii Naţionale a Producătorilor şi Procesatorilor Apicoli „Mierea Aurie”, spune că în această fabrică s-au investit şase milioane de lei, iar pentru utilajul de laborator va mai fi nevoie de circa 100 mii de euro. „Este începutul unui proiect grandios, intenţionăm să prelucrăm nu numai miere, ci şi ceară, polen, propolis, lăptişor de matcă. Vom diversifica produsele alimentare obţinute pe bază de produse apicole, inclusiv până la cosmetică şi medicamente”.
Dl Dolghieru spune, însă, că deocamdată nici nu se poate vorbi despre recuperarea investiţiilor, întrucât afacerea e abia la început de drum, iar veniturile sunt modeste. Cu toate acestea, mierea pe piaţa autohtonă este mult mai scumpă decât cea pe care o exportăm în spaţiul european, situaţia datorându-se faptului că producătorii nu-şi permit producerea unor cantităţi mari de miere, care le-ar asigura un venit numai din apicultură. Nici statul nu vine cu soluţii ce ar stimula dezvoltarea apiculturii.
Şi Ştefan Condratiuc vorbeşte despre necesitatea subvenţionării apicultorilor de către stat. „Statul trebuie să sprijine acest segment al agriculturii, altminteri, această ramură nu se poate dezvolta. În ţările europene, producătorii sunt susţinuţi financiar din diferite proiecte, dar şi din Buget. La noi, mai multe proiecte în acest domeniu au rămas doar pe hârtie, deşi nu necesită investiţii foarte mari”. Potrivit lui, această ramură va căpăta o dezvoltare rapidă în trei ani doar cu două milioane de lei. „Din păcate, la noi doar cadrul legal este ajustat la normele europene, nu şi bugetul”, a adăugat Condratiuc. R. Moldova produce anual în medie 3200- 3500 tone de miere, pe care le exportă preponderent în Rusia, Kazahstan şi Ucraina.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
