Relațiile românilor cu enormitatea popoarelor slave, care ne-au încorsetat de-a lungul timpului, au presupus mai multe forme de interacțiune și influențe, dar au generat și multiple paradoxuri și stereotipuri de percepție.
Pe de o parte este bine știut faptul că limba slavă veche a constituit o perioadă îndelungată forma oficială de scriere la curțile domnești, iar cuvintele slave au pătruns masiv în limba română de-a lungul istoriei, cam 2/5 din vocabularul actual al limbii române fiind de origine slavă. Slavii au trecut peste teritoriile române începând cu secolul VI, unii dintre ei rămânând aici, alții migrând peste Dunăre, formând masivele slave ale Peninsulei Balcanice. Relațiile Țărilor Române, dar mai ales ale Țării Moldovei, cu cnezatele și statele slave au fost intense, de la căsătorii de alianță și colaborări militare medievale împotriva diverșilor dușmani, până la tratate de alianțe contra dominației otomane, care au ascuns de fapt esența naturii imperialiste a Imperiului Rus în secolul XVIII-XIX, fapt ce a culminat cu raptul Basarabiei în 1812. Rezumând această introducere menționăm că încercările oficialităților ruse și sovietice de a vorbi despre influențele slave asupra poporului român, urmează a fi tratate diferențiat, influențele culturale, lingvistice și religioase fiind mai degrabă o contribuție a slavilor de sud, pe când totalitatea acțiunilor de sorginte imperiale sunt legate de expansiunea Imperiului Rus, a cărui nucleu est-slav era alcătuit din ruși, ucraineni și belaruși. Tocmai în raport cu această presiune exercitată de slavii de la est, în mare parte, și-au conturat românii identitatea latină, formarea statului modern și realizarea unității istorice a provinciilor.
Dacă privim recensămintele imperiale ruse, interbelice românești, cele sovietice și postsovietice, putem cu ușurință dezrădăcina acest stereotip: la mijlocul secolului XIX în Basarabia erau 120 mii de ucraineni (13% din populația provinciei) și 20 mii ruși, adică 2% din populație; în 1897 ucrainenii erau deja 380 mii (20%), pe când rușii 156 mii (8%); situația s-a schimbat un pic în perioada interbelică, datorită refugierii emigrației ruse în Basarabia, rușii fiind 351,912 (12,3%), iar ucrainenii - 314,211 (11,0% ); dar deja în perioada sovietică ucrainenii erau 600,366 (13,8%), iar rușii - 562,069 (13,0%); recensământul moldovenesc din 2004 ne arată că ucrainenii sunt 282,406 (8,4%), iar rușii - 201,218 (5,9%) din populația R. Moldova.
Statul moscovit nu împiedica colonizarea ucraineană, din contra o susţinea, deoarece nu făcea distincţie între ucraineni (maloruşi) şi ruşi (velicoruşi). Cazacii, detaşamentele de avangardă ale colonizării slave aveau de la începuturi o origine mixtă ruso-ucraineană. Un rezultat al acestei colonizări a fost faptul că teritoriile locuite de ucraineni au crescut de două ori, teritoriul actual al Ucrainei este în mare parte rezultatul acestei colonizări. Acest lucru este important de reţinut în cazul Basarabiei, deoarece deja în 1858 Basarabia era locuită de 120 mii ucraineni (13% din populaţia provinciei), iar în 1897 ucrainenii au ajuns a doua naţionalitate constituentă a provinciei (380 mii) sau 20% din totalul populaţiei.
Un exemplu elocvent din acest punct de vedere este zona Prutului spre Ungheni. Cei de prin părțile Unghenilor sau care știu regiunea, au putut observa existența mai multor sate de ucraineni de-a lungul căii ferate Chișinău-Ungheni (Romanovca, Alexeevca, Nicolaevca, Elizavetovca), care au apărut mai ales în perioada construcției acestui tronson de cale ferată, ce urma să unească Odesa, Chișinău, Ungheni și Iași, în contextul apropiatului războiului ruso-turc din 1877-1878 și să servească interesele militare ale Imperiului în regiune.
Caracterul comunității de ucraineni din perioada țaristă este însă diferită de cea din perioada sovietică, deoarece în majoritate era alcătuită din țărani-colonizatori, care se așezau de obicei în zonele rurale, de multe ori fără a se amesteca cu populația locală, uneori chiar la frontiera imperiului, pentru a-i întări reperele de loialitate și securitate.
Această realitate explică de ce în contextul tulbur al anilor 1917-1918 Rada Centrală de la Kiev, într-o tresărire de independență incipientă, a emis pretenţii asupra Basarabiei, cerând încorporarea sa în cadrul Ucrainei, tocmai pe baza argumentului că era populată de ucraineni. Între opţiunea „ucrainizării” şi pericolul „bolşevizării”, clasa politică românească de pe ambele maluri ale Prutului a ales atunci Unirea Basarabiei cu România, perspicacitate la care actualii guvernanţi din cele două capitale româneşti ar putea visa doar.
Alegerea sudului Basarabiei drept câmp de activitate revoluţionară n-a fost întâmplătoare. Toate satele unde existau comitete revoluţionare erau exclusiv localităţi ale minorităţilor ucrainene și ruse, aceştia constituind şi elementul principal al comitetelor revoluţionare, fapt demonstrat şi de „procesul celor 500” desfăşurat după înfrângerea răscoalei de la Tatarbunar.
Documentele timpului atestă că N.S. Hruşciov, prim-secretar al RSS Ucrainene, a propus CC al PCUS ca RSSM să fie creată prin unificarea „…doar a populaţiei moldoveneşti” şi nu a cuplării teritoriului Basarabiei şi RASS Moldoveneşti, aşa cum era planificat iniţial la Moscova. După 1940, dar mai ales după 1944, legislaţia ucraineană sovietică era extinsă asupra RSSM, iar comuniştii ucraineni exercitau asupra noastră un gen de protectorat, fiind responsabili de implementarea politicilor Moscovei în Basarabia. Din cei zece prim-secretari ai RSSM opt erau fie ucraineni, fie moldoveni născuţi pe teritoriul Ucrainei, iar elita politică ucraineană, aşa cum scrie Ch. King, alături de cea rusă, a dominat în RSSM în termeni de putere politică şi economică până către sfârşitul anilor 1980.
Ce putem face pentru a ne atrage ucrainenii în efortul nostru de europenizare? În primul rând, să le spunem că există și o altă istorie a relațiilor româno-ucrainene, să le aducem aminte de momentele comune de colaborare (de la Petru Movilă și Vasile Lupu la relațiile de colaborare dintre mișcările de rezistență ucrainene, românești și basarabene de după al doilea război mondial, adăugând aici sprijinul statului român în adăpostirea a mii de ucraineni în timpul războiului civil din Rusia și salvarea a mii de ucraineni peste Nistru în timpul Holodomorului). Iar în al doilea rând să încercăm pe acest fundal de ruptură dintre Ucraina și Rusia, determinat de invadarea și dezintegrarea statului vecin, să convingem ucrainenii din R. Moldova, că viitorul nostru este unul european și nu euro-asiatic, pentru că acest lucru ne va aduce pe toți împreună într-un spațiu de securitate și bunăstare comun.
|
Cel puțin 15 muncitori migranți care dormeau pe marginea unei șosele din India au murit după ce un camion scăpat de sub control i-a călcat, informează digi24.ro. Alte șase persoane au fost grav rănite în accidentul petrecut marți dimineață, au anunțat autoritățile locale.
( ) Citeşte tot articolulLuna Februarie aduce schimbări importante în viața zodiilor, surprize pentru unii și dezamăgiri, mai mici sau mai mari pentru alții. În a doua lună din an apar pot apărea persoane cheie în viața unor zodii care le vor aduce noi perspective de cuplu, sau de business.
( ) Citeşte tot articolulPeste 130 de mașini au fost implicate într-un accident în lanţ produs pe o autostradă din Japonia din cauza unei furtuni de zăpadă. În urma impactului, o persoană a murit, iar 12 au fost rănite, informează Reuters.
( ) Citeşte tot articolulÎn contextul unor declarații publice, în care au fost prezentate informații denaturate privind nivelul de pregătire a țării pentru recepționarea vaccinului anti-COVID-19, dar și acțiunile MSMPS de a asigura Republica Moldova cu vaccin, reiterăm următoarele:
( ) Citeşte tot articolulOpozantul rus Alexei Navalnîi va rămâne în arest pentru 30 de zile, au anunțat autoritățile ruse, la mai puțin de 24 de ore de la revenirea sa în țară și la cinci luni de la momentul în care a fost otrăvit cu agentul neurotoxic noviciok, relatază CNN.
( ) Citeşte tot articolulO vorbă din popor spune că un măr pe zi ține doctorul la distanță. Așa și este! Merele au foarte multe beneficii pentru sănătatea noastră și ar trebui să le introducem în dietă. Iată de ce e bine să consumi un măr pe zi. Beneficiile sunt uimitoare, scrie stiridinlume.ro.
( ) Citeşte tot articolulMeteorologii prognozează pentru ziua de astăzi temperaturi de până la minus opt grade Celsius, iar vântul va sufla din Sud spre Vest, de la slab spre moderat. Pentru data de 20 ianuarie, meteorologii anunță că vremea se va încălzi ușor.
( ) Citeşte tot articolulMersul pe jos are numeroase beneficii. Te ajută să slăbeşti, îţi protejează inima şi poate fi un excelent remediu pentru durerile articulare. Oamenii cred deseori că aceasta nu este o formă de mişcare, ci mai degrabă o modalitate de recreere, însă nu este complet...
( ) Citeşte tot articolul