Astăzi 23 Mai 2019, Joi - Ultima actualizare la 22 Mai 2019
Abonamente

Editorial 22 Februarie 2017, ora 06:35    Din editia print

Marime Font

Minoritățile etnice din Basarabia (II). Ucrainenii

Relațiile românilor cu enormitatea popoarelor slave, care ne-au încorsetat de-a lungul timpului, au presupus mai multe forme de interacțiune și influențe, dar au generat și multiple paradoxuri și stereotipuri de percepție.  

Pe de o parte este bine știut faptul că limba slavă veche a constituit o perioadă îndelungată forma oficială de scriere la curțile domnești, iar cuvintele slave au pătruns masiv în limba română de-a lungul istoriei, cam 2/5 din vocabularul actual al limbii române fiind de origine slavă. Slavii au trecut peste teritoriile române începând cu secolul VI, unii dintre ei rămânând aici, alții migrând peste Dunăre, formând masivele slave ale Peninsulei Balcanice. Relațiile Țărilor Române, dar mai ales ale Țării Moldovei, cu cnezatele și statele slave au fost intense, de la căsătorii de alianță și colaborări militare medievale împotriva diverșilor dușmani, până la tratate de alianțe contra dominației otomane, care au ascuns de fapt esența naturii imperialiste a Imperiului Rus în secolul XVIII-XIX, fapt ce a culminat cu raptul Basarabiei în 1812. Rezumând această introducere menționăm că încercările oficialităților ruse și sovietice de a vorbi despre influențele slave asupra poporului român, urmează a fi tratate diferențiat, influențele culturale, lingvistice și religioase fiind mai degrabă o contribuție a slavilor de sud, pe când totalitatea acțiunilor de sorginte imperiale sunt legate de expansiunea Imperiului Rus, a cărui nucleu est-slav era alcătuit din ruși, ucraineni și belaruși. Tocmai în raport cu această presiune exercitată de slavii de la est, în mare parte, și-au conturat românii identitatea latină, formarea statului modern și realizarea unității istorice a provinciilor.

Ucrainenii sunt altceva decât rușii. De ce totuși se confundă?

Modelarea unei percepții istorice diferențiate asupra ucrainenilor a fost îngreunată în spațiul românesc de existența a două stereotipuri înrădăcinate în mentalul nostru colectiv și cultura istorică. Primul este legat de dificultatea separării ucrainenilor de masa popoarelor slave din cadrul Imperiului rus și sovietic, mai ales pe fundalul faptului că până la un anumit moment, ucrainenii au fost un tot întreg cu rușii, iar în anumite momente chiar i-au depășit la nivelul implicării în colonizarea periferiilor vestice ale Imperiului rus/sovietic și în conducerea acestora. Cel de-al doilea, cu referire specială la Basarabia și R. Moldova, ține de confundarea ucrainenilor cu rușii și tratarea acestei mase în mod omogen, ca un tot întreg. În ambele cazuri, populația românească i-a privit pe toți cei care au venit din est după 1812 sau 1940/1944 drept „ruși”, o percepție care a lăsat un studiu asupra diferențierii dintre ucraineni și ruși pentru timpuri mai favorabile. Paradoxal desigur, deoarece anume ucrainenii și nu rușii au constituit și constituie cea mai numeroasă comunitate etnică din Basarabia, RSS Moldovenească și R. Moldova.

Dacă privim recensămintele imperiale ruse, interbelice românești, cele sovietice și postsovietice, putem cu ușurință dezrădăcina acest stereotip: la mijlocul secolului XIX în Basarabia erau 120 mii de ucraineni (13% din populația provinciei) și 20 mii ruși, adică 2% din populație; în 1897 ucrainenii erau deja 380 mii (20%), pe când rușii 156 mii (8%); situația s-a schimbat un pic în perioada interbelică, datorită refugierii emigrației ruse în Basarabia, rușii fiind 351,912 (12,3%), iar ucrainenii - 314,211 (11,0% ); dar deja în perioada sovietică ucrainenii erau 600,366 (13,8%), iar rușii - 562,069 (13,0%); recensământul moldovenesc din 2004 ne arată că ucrainenii sunt 282,406 (8,4%), iar rușii - 201,218 (5,9%) din populația R. Moldova.

Ucrainenii în politicile imperiale ruse

Stereotipurile de percepție menționate mai sus pot fi cu ușurință explicate și surmontate dacă privim înapoi la istoria popoarelor slave și a Imperiului Rus. Un aspect important al politicilor imperiale, de o importanță decisivă în modelarea identitară a Basarabiei, este cel legat de colonizare. Creşterea teritorială a Imperiului țarist nu era legată doar de cea a poporului rus, ci de soarta generală istorică a slavilor de est după încheierea reconquistei antitătaro-mongolă. În Rusia ţaristă cele trei ramuri ale slavilor de sud (velicoruşii, maloruşii şi belaruşii) erau considerate parte a poporului rus, iar colonizarea spaţiilor imperiale a fost un efort susţinut de colonizare est-slavă, al cărui nucleu l-au constituit ruşii şi ucrainenii. Colonizarea și formarea unei metropole unice ruso-ucraineano-beloruse au fost nu doar rezultatul unei vecinătăţi geografice a celor trei popoare est-slave, ci și rezultatul unei unităţi istorice din trecut, determinată de apartenenţa la un câmp civilizaţional comun.


Statul moscovit nu împiedica colonizarea ucraineană, din contra o susţinea, deoarece nu făcea distincţie între ucraineni (maloruşi) şi ruşi (velicoruşi). Cazacii, detaşamentele de avangardă ale colonizării slave aveau de la începuturi o origine mixtă ruso-ucraineană. Un rezultat al acestei colonizări a fost faptul că teritoriile locuite de ucraineni au crescut de două ori, teritoriul actual al Ucrainei este în mare parte rezultatul acestei colonizări. Acest lucru este important de reţinut în cazul Basarabiei, deoarece deja în 1858 Basarabia era locuită de 120 mii ucraineni (13% din populaţia provinciei), iar în 1897 ucrainenii au ajuns a doua naţionalitate constituentă a provinciei (380 mii) sau 20% din totalul populaţiei.

Un exemplu elocvent din acest punct de vedere este zona Prutului spre Ungheni. Cei de prin părțile Unghenilor sau care știu regiunea, au putut observa existența mai multor sate de ucraineni de-a lungul căii ferate Chișinău-Ungheni (Romanovca, Alexeevca, Nicolaevca, Elizavetovca), care au apărut mai ales în perioada construcției acestui tronson de cale ferată, ce urma să unească Odesa, Chișinău, Ungheni și Iași, în contextul apropiatului războiului ruso-turc din 1877-1878 și să servească interesele militare ale Imperiului în regiune.

Caracterul comunității de ucraineni din perioada țaristă este însă diferită de cea din perioada sovietică, deoarece în majoritate era alcătuită din țărani-colonizatori, care se așezau de obicei în zonele rurale, de multe ori fără a se amesteca cu populația locală, uneori chiar la frontiera imperiului, pentru a-i întări reperele de loialitate și securitate.

Această realitate explică de ce în contextul tulbur al anilor 1917-1918 Rada Centrală de la Kiev, într-o tresărire de independență incipientă, a emis pretenţii asupra Basarabiei, cerând încorporarea sa în cadrul Ucrainei, tocmai pe baza argumentului că era populată de ucraineni. Între opţiunea „ucrainizării” şi pericolul „bolşevizării”, clasa politică românească de pe ambele maluri ale Prutului a ales atunci Unirea Basarabiei cu România, perspicacitate la care actualii guvernanţi din cele două capitale româneşti ar putea visa doar.

Relațiile dificile cu autoritățile române

Este un lucru bine cunoscut că relațiile autorităților române cu numeroasele minorități etnice din Basarabia n-au fost dintre cele mai armonioase, lucru explicabil pe de o parte prin inversarea pozițiilor noului stat românesc în favoarea populației românești majoritare, iar pe de alta de politica de românizare promovată în provincie. La aceasta s-a adăugat acțiunea subversivă sovietică din Basarabia, care în opera de subminare a autorității românești, a apelat tocmai la elementul etnic slav. Între anii 1918-1940 iniţiatorii şi inspiratorii luptei împotriva autorităţilor române pentru ieşirea Basarabiei din componenţa României erau fie reprezentanţii minorităţilor naţionale pauperizate, în special ruşi, ucraineni sau evrei, fie oameni pregătiţi special şi strecuraţi din Uniunea Sovietică în Basarabia. Două răscoale majore contra statului român - Hotin (1919) și Tatarbunar (1924) - au avut loc în regiuni în care populația ucraineană locuia în mod compact și era sfidătoare față de autoritățile române. Era și firesc din moment ce organizaţiile comuniste din Basarabia aveau legături directe cu organele din Harkov, Odesa şi Balta, de unde primeau instrucţiuni, directive, fonduri, materiale de propagandă şi în special armament.

Alegerea sudului Basarabiei drept câmp de activitate revoluţionară n-a fost întâmplătoare. Toate satele unde existau comitete revoluţionare erau exclusiv localităţi ale minorităţilor ucrainene și ruse, aceştia constituind şi elementul principal al comitetelor revoluţionare, fapt demonstrat şi de „procesul celor 500” desfăşurat după înfrângerea răscoalei de la Tatarbunar.

Paradoxurile perioadei sovietice

Perioada sovietică este şi mai spectaculoasă din acest punct de vedere, deoarece aşa cum menţionează istoricul american D. Laitin, ucrainenii au fost o naţiune favorizată în cadrul URSS, cu acces direct al elitelor în conturarea şi modelarea politicilor sovietice. Colaborarea ucrainenilor cu ruşii în acele timpuri explică de ce primii au fost principalii beneficiari în termeni de extindere teritorială (Ucraina de Vest, Bucovina, Sudul Basarabiei, Crimeea). Datorită acestei colaborări, în contextul discuţiilor privind crearea RASSM în 1924, a câştigat „linia ucraineană” a lui Grinştein, Badeev şi Skrypnik, care milita pentru „moldovenizarea” RASSM şi nu linia „kominterniştilor” români care militau pentru „românizarea” viitoarei republici. Sub îndrumarea comuniştilor ucraineni a avut loc „inventarea” „limbii moldoveneşti” în RASSM şi exportul ei în Basarabia după 1940. Nu-i de mirare că în urma ultimatumului sovietic din 1940, Basarabia era cerută de România în baza caracterului majoritar ucrainean al provinciei, iar ţinutul Herţa, nordul şi sudul Basarabiei erau anexate la Ucraina Sovietică.

Documentele timpului atestă că N.S. Hruşciov, prim-secretar al RSS Ucrainene, a propus CC al PCUS ca RSSM să fie creată prin unificarea „…doar a populaţiei moldoveneşti” şi nu a cuplării teritoriului Basarabiei şi RASS Moldoveneşti, aşa cum era planificat iniţial la Moscova. După 1940, dar mai ales după 1944, legislaţia ucraineană sovietică era extinsă asupra RSSM, iar comuniştii ucraineni exercitau asupra noastră un gen de protectorat, fiind responsabili de implementarea politicilor Moscovei în Basarabia. Din cei zece prim-secretari ai RSSM opt erau fie ucraineni, fie moldoveni născuţi pe teritoriul Ucrainei, iar elita politică ucraineană, aşa cum scrie Ch. King, alături de cea rusă, a dominat în RSSM în termeni de putere politică şi economică până către sfârşitul anilor 1980.

Perioada postsovietică: ce putem face să apropiem ucrainenii?

Aparent, perioada postsovietică nu a schimbat prea mult datele problemei. Complicitatea ucrainenilor la conflictul transnistrean este un lucru bine cunoscut (atât în faza sa activă, când teritoriul ucrainean era perindat de tot genul de armate paramilitare sau cazaci, cât şi ulterior prin tolerarea axei Odesa-Tiraspol, care a permis supravieţuirea regimului separatist), iar problema frontierelor între R. Moldova şi Ucraina este una care ascunde numeroase stări de tensiune între cele două state. În plus, minoritarii ucraineni se comportă în interiorul R. Moldova ca o coloană a Moscovei, votează partide proruse și rareori etalează afinități cu patria-mamă Ucraina, lucru de asemenea explicabil prin prisma experiențelor istorice descrise anterior, pentru că sunt mai degrabă homo sovieticus decât ucraineni.

Ce putem face pentru a ne atrage ucrainenii în efortul nostru de europenizare? În primul rând, să le spunem că există și o altă istorie a relațiilor româno-ucrainene, să le aducem aminte de momentele comune de colaborare (de la Petru Movilă și Vasile Lupu la relațiile de colaborare dintre mișcările de rezistență ucrainene, românești și basarabene de după al doilea război mondial, adăugând aici sprijinul statului român în adăpostirea a mii de ucraineni în timpul războiului civil din Rusia și salvarea a mii de ucraineni peste Nistru în timpul Holodomorului). Iar în al doilea rând să încercăm pe acest fundal de ruptură dintre Ucraina și Rusia, determinat de invadarea și dezintegrarea statului vecin, să convingem ucrainenii din R. Moldova, că viitorul nostru este unul european și nu euro-asiatic, pentru că acest lucru ne va aduce pe toți împreună într-un spațiu de securitate și bunăstare comun. 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 21:00 de George Mârzencu

ISTORIE /// „Partizanii moldoveni” erau bandiți ruși

ISTORIE /// „Partizanii moldoveni” erau bandiți ruși Din editia print

„Grupul atacă și jefuiește populația fără milă. Din această cauză, oamenii din partea locului îi detestă ca pe niște tâlhari bețivani”, raportau sovieticii despre activitatea partizanilor 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:36

Șeful Platformei DA, Andrei Năstase, a atacat ONG-urile de media în cadrul unei emisiuni online, pentru faptul că a fost inclus în panoul „Inamicii Presei” ce a fost instalat în fața Parlamentului Republicii Moldova pe data de 3 mai 2019. Năstase a ajuns să fie...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:35

Politologul Dionis Cenușă susține că, liderii Blocului ACUM au sugerat recent că vor să organizeze proteste în masă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:06

Partidul Politic „ȘOR” este singura formațiune politică parlamentară care a început realizarea programului său electoral chiar în condițiile în care Parlamentul nu și-a început activitatea din cauza unor interese politice înguste ale altor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:05

Președintele Igor Dodon a dat un ultimatum deputaților. Șeful statului a oferit două săptămâni pentru depășirea actualei crize politice. În caz contrar, va dizolva Parlamentul ales pe 24 februarie. Declarațiile au fost făcute la un briefing de presă. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:04

Aşa-zisa şedinţă specială a Parlamentului, convocată ieri de deputaţii blocului ACUM, a fost doar un bun prilej pentru ca unii dintre aceştia să-şi facă selfie în Parlament.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:03

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenskii l-a numit în calitate de șef al administrației aparatului prezidențial pe consilierul său în problemele juridice, care este și avocatul personal al oligarhului Igor Kolomoiskii, Andrei Bogdan. Ordinul a fost publicat pe site-ul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 14:34

Rusia pierde timpul în situaţia cu Transnistria şi toate acestea se pot sfârşi foarte trist, consideră analistul politic Alexandr Angheli.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 10:05

Atunci când o formațiune politică face greșeli și insistă pe acestea până în pânzele albe, acestea sunt simptome îngrijorătoare și înseamnă o boală politică incurabilă care duce, inevitabil, la o moarte politică. Despre aceasta spune jurnalistul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 09:55

Horoscopul zilei de 22 mai 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 22 mai 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 22 mai 2019 spune...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 21:59

După concedierea redacției politice a ziarului Kommersant, deținute de oligarhul rus Alișer Usmanov, articolele politice sunt scrise de Vladimir Soloviov. Ultimul dintre acestea vizează învestirea oficială a noului președinte al Ucrainei Vladimir Zelenski și a provocat reacții...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 17:13

Așa-zisa ședință specială a Parlamentului, convocată astăzi de deputații blocului politic ACUM este un spectacol de prost gust, montat de Andrei Năstase și Maia Sandu. Este reacția deputatului PSRM Grigore Novac, publicată pe Facebook.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 17:12

Orice funcționar trebuie să fie verificat pentru confirmarea legalității veniturilor și provenienței proprietăților. Iar dacă nu va putea să justifice legalitatea lor – să dea socoteală în fața legii. Astfel a comentat liderul PAS, Maia Sandu, demersul democratului Sergiu...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 17:08

 În cadrul primei conferințe de FinTech din Moldova, care a avut loc pe 17 mai 2019 la Chișinău, a fost lansată oficial opțiunea de investiții pe Fagura.com, o platformă inovatoare care permite oamenilor să se împrumute sau să investească bani fără ajutorul băncilor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 16:10

Bloggerul Corneliu Gandrabur speră că autoritățile germane, dar și Fiscul din Moldova vor furniza informații privind veniturile reale ale liderului PPDA Andrei Năstase, dar și impozitele plătite de acesta și colegii săi din blocul politic ACUM. O interpelare în acest sens a fost...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 15:20

Lucrările de renovare a Arenei Chișinău sunt în toi. Astăzi, fostul președinte al Parlamentului și vicepreședintele PDM, Andrian Candu a mers la fața locului pentru a vedea la ce stare sunt lucrările.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 14:25

Aproape 12 miliarde de ruble, echivalentul a 186 milioane de dolari SUA, au fost găsite în casele angajaţilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia, care au fost reţinuţi pentru corupţie. Este vorba despre Kiril Cerkalin, care activa în cadrul departamentului pentru...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 13:15

Partidul Democrat a adoptat o poziție rațională și înțeleaptă în ultima perioadă, în comparație cu celelalte partide parlamentare. Este opinia politologului Zurab Todua, exprimată în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune TVC 21.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 12:42

O echipă de cercetători a reuşit să rescrie codul genetic al unui organism de la zero. Primele organisme create prin această metodă sunt câteva bacterii de E. coli.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 12:41

Sfinţii Constantin şi Elena, tradiţii şi superstiţii. Ce nu e bine să faceţi în această zi

Sfinţii Constantin şi Elena, tradiţii şi superstiţii. Ce nu e bine să faceţi în această zi

Sfinții împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți luni, 21 mai, de către creștini. De numele acestor sfinţi, primii împăraţi creştini,sunt legate multe tradiţii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 12:38

Între așa-zișii jurnaliști sau experți din presa occidentală, care sunt plătiți de Fundația Soros pentru a denigra PDM și pe liderul formațiunii, Vlad Plahotniuc, figurează personaje care l-au servit cu dedicație pe fostul premier Vlad Filat, condamnat pentru corupție și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 12:17

Partidul Politic “ȘOR” a finisat lucrările de iluminare stradală a satului Cișmea, raionul Orhei, una din cele 104 localități unde formațiunea a câștigat alegerile parlamentare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 12:14

Partidul Socialiștilor a respins invitația PAS-DA la ședința Parlamentului, preconizată pentru zilele de 21 și 22 mai. În opinia socialiștilor, propunerea blocului ACUM esteb populistă și nu merită să fie luată în considerare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Mai 2019, ora: 11:26

Cel de-al 73-lea episod - care a fost totodată ultimul - al serialului "Game of Thrones", difuzat duminică seară în Statele Unite, a doborât recordul de audienţă al postului HBO, care a difuzat această producţie începând din 2011, după ce 19,3 milioane de telespectatori americani au...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)