Social

Mirosul gunoiştii de la Ţânţăreni a ajuns şi în Finlanda

Nemţii, americanii, italienii – toţi, pe rând, au încercat să-i ajute pe moldoveni să scape de aşa-zisa „bombă ecologică” de la Ţânţăreni, dar n-au izbutit fie din cauza politicii greşite a guvernării, fie pentru că necesită o investiţie prea mare. Deşi, de câţiva ani, Primăria Chişinău are încheiat cu o firmă italiană un contract ce prevede construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor, nu e exclus ca acesta va fi reziliat în favoarea altor potenţiali investitori. Preşedintele Consiliului municipal Chişinău (CMC) susţine că firma italiană care se obliga să construiască o uzină de prelucrare a deşeurilor a încălcat contractul semnat cu Primăria…


FOTO: Dumitru Liviu-Ștefan

Gunoiştea din satul Ţânţăreni, r-nul Anenii Noi, a intrat în gestiunea municipiului Chişinău încă din 1987, când Guvernul a repartizat terenul în acest scop. Termenul de exploatare a acestui teren ar fi expirat în decembrie 2010, iar la 1 ianuarie 2011 se spunea că administraţia de la Anenii Noi a prelungit, cu încă trei ani, contractul de stocare a deşeurilor cu Primăria Chişinău. În această perioadă au avut loc mai multe acţiuni de protest ale ţânţărenenilor, nemulţumiţi că nu pot avea şi ei o viaţă frumoasă, din cauza mirosului urât. Pe parcursul anilor, mai multe companii străine şi-au anunţat intenţia de a investi în construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor. Iniţial, o companie germană s-a oferit să contribuie cu 100 mln. USD pentru o asemenea uzină, dar a renunţat ulterior. Primarul de atunci al capitalei, Serafim Urecheanu, declara că potenţialul investitor german a plecat de la noi din cauza „politicii greşite a actualei guvernări (comuniste – n.n.). Cel puţin, acest lucru ni l-a spus la despărţire”. A urmat acceptul unei companii americane de a finanţa construcţia unei asemenea uzine, nici aceasta însă, din câte putem observa azi, nu a izbutit.

Au venit italienii (!?.)

Pe 14 noiembrie 2006, Primăria Chişinău a încheiat contractul nr. 1-inv şi Acordul adiţional la acest contract cu firma italiană STR Engineering Consulting SRL. Abia peste trei ani, pe 15 septembrie 2009, acestea au fost aprobate de către Consiliul municipal Chişinău, iar prin decizia CMC din 23 martie 2010, companiei italiene i-au fost alocate 10 hectare de pământ din str. Lunca Bâcului, pe teritoriul SA „Apă-Canal Chişinău”, „pentru proiectarea şi construirea uzinei de termovalorificare a deşeurilor solide şi a nămolului”. Terenul a fost alocat pentru folosire cu drept de superficie pe un termen de 30 de ani. Italienii se obligau să construiască obiectivul în 20 de luni de la data obţinerii autorizaţiei de construire.


Iurie Povar, director „Urbanproiect”

În prezent, documentaţia de proiectare se află la ÎS „Urbanproiect” care, însă, întârzie să o aprobe. „Se lucrează. E foarte complicat de spus când vom finaliza lucrările, pentru că nu e un proiect simplu. Apar pe parcurs multe probleme, legate de condiţiile geotehnice ale terenului, de apropierea râului Bâc, normele sanitare etc., care trebuie soluţionate”, ne-a spus directorul instituţiei, Iurie Povar. El nu a specificat, însă, dacă sunt restanţe şi din partea firmei italiene: „Sunt relaţiile noastre cu această companie”.

Finlandezii vin cu o alternativă… nordică

Conform surselor noastre, în ultima perioadă Chişinăul a fost vizitat de câţiva reprezentanţi ai unor companii de resort din Finlanda, care sunt interesate să investească în construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor în capitală. Din informaţiile pe care le deţinem, finlandezii sunt dispuşi să înfiinţeze în Moldova o companie condusă de două firme: W&L Partners, în frunte cu Heikki Lappalainen şi HFT Network holding. Lappalainen este unul dintre fondatorii unei companii de prelucrare a deşeurilor din Finlanda, cu un venit de 10,4 mln. de euro în 2009; iar HFT, înfiinţată în anul 2002 şi cu un venit de 12,7 mln. de euro în 2009, este cunoscută ca având o experienţă avansată în managementul deşeurilor municipale şi comerciale/industriale. Deocamdată, nu se ştie cât de solide sunt intenţiile nordicilor, dar este aproape cert că autorităţile municipale s-au dezamăgit de investitorii italieni. Mai mult, preşedintele Consiliului municipal Chişinău, Ghenadie Dumanschi, ne-a spus că cel mai probabil contractul cu firma italiană va fi reziliat.


Ghenadie Dumanschi, președinte CMC

„Dacă nu vom reuşi noi, atunci următorul Consiliu o va face. Firma italiană a încălcat aproape toate termenele stipulate în contract, pe când CMC şi Primăria şi-au respectat toate obligaţiunile”, a declarat Dumanschi pentru TIMPUL.

Potrivit lui, compania italiană ar fi, de fapt, „una intermediară, care încearcă să-şi vândă proiectul”. „Din câte ştiu, Primăria le-a trimis o scrisoare prin care îi invită să discute inclusiv despre rezilierea contractului. Ei sunt plecaţi şi nu ştiu dacă mai continuă lucrul, dar şi proiectele trebuie achitate, pentru că nu o să le facă nimeni pe gratis”, a mai spus preşedintele CMC. În ceea ce priveşte existenţa unor intenţii ale finlandezilor, Dumanschi a confirmat acest lucru: „Sunt mai multe discuţii şi cu finlandezi, şi cu belgieni. Ne-au cerut nişte cifre şi urmează să vadă dacă se merită investiţia, care nu e mică – două-trei sute de milioane de euro”.


Vlad Coteț, viceprimar Chișinău

În acelaşi timp, viceprimarul Vlad Coteţ ne-a spus că nu e la curent cu faptul că cineva se mai arată interesat de o asemenea construcţie: „Atâta timp cât există contractul încheiat cu italienii, în urma unui concurs internaţional, ei trebuie să continue lucrul. Dacă vor refuza, anulăm concursul şi organizăm altul, unde poate să participe cine vrea, dar dacă acum sunt în derulare lucrările de proiectare, cred că ei nu vor renunţa…”.

Cei de la Ministerul Mediului nu s-au pronunţat asupra intenţiei de construire a unei uzine în capitală, din cauza lipsei documentaţiei de proiect. Cât priveşte soluţia optimă pentru rezolvarea problemei deşeurilor din municipiu, Corneliu Mârza, şeful Direcţiei prevenirea poluării şi managementul deşeurilor din cadrul Ministerului Mediului, ne-a spus că totul depinde de tehnologii şi de proiectul propus. „Nu există o singură metodă de utilizare a deşeurilor. Această problemă trebuie abordată în toată complexitatea ei. Este important ce fel de tehnologie vine, care este gradul ei de impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei”, afirmă Mârza. Totodată, el a amintit că depozitarea deşeurilor la gunoiştea de la Ţânţăreni poate continua pentru că numai jumătate din capacitatea ei este ocupată.

Italienii spun că nu renunţă

Compania italiană STR Engineering Consulting SRL are propria viziune asupra situaţiei create. Contactat de TIMPUL, reprezentantul acesteia, Giuseppe Giacomini, a declarat următoarele: „Acum este în fază de finalizare documentaţia privind investiţia celor 200 mln. de euro. Probabil că ştiţi – înainte de a anunţa data exactă când vor începe lucrările de construcţie, trebuie să aşteptăm documentaţia oficială. Cu toate acestea, pot să vă spun că începerea lucrărilor este iminentă. După ce am aşteptat mai mult de patru ani – nu din motivele noastre – şi în ciuda actualei situaţii economice internaţionale, noi dorim să realizăm un proiect important cu efecte pozitive semnificative pentru întreaga comunitate”.


FOTO: Dumitru Liviu-Ștefan

Ecologiştii spun că timpurile s-au schimbat

Rugat să se expună pe marginea subiectului, preşedintele OT Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova (MEM), Vladimir Garaba, ne-a spus că acesta are mai multe subtexte. „Timpurile s-au schimbat. Politicienii, care în 2009 au făcut schimbări în legislaţie nici nu se ştie la propunerea cui (modificarea art. 20 din Legea deşeurilor, prin care s-a scos interdicţia de ardere a deşeurilor ca metodă de valorificare – n.n.), acum s-au trezit şi au pregătit un proiect de lege prin care se revine la varianta veche, şi anume, interzicerea arderii deşeurilor”. Iar italienii, afirmă Garaba, tocmai această metodă a arderii doresc să o aplice… „Întrucât italienii încă nu au prezentat documentaţia de proiect spre aprobare, ei vor trebui ori să se conformeze şi să aleagă altă tehnologie decât cea de ardere, ori să rezilieze contractul… Nu ştiu din care motive conducerea de atunci a primăriei (în 2006, Vasile Ursu era primar interimar – n.n.) a ales metoda de ardere. Noi ne-am opus”, a precizat ecologistul, menţionând şi că ar exista mai mulţi investitori în domeniu, care propun variante mult mai bune decât cea a companiei italiene.

———————
Gunoiştea de la Ţânţăreni s-a mutat la Chişinău?


Vladimir Garaba, ecologist

Între timp, „axa” deşeurile din municipiu – gunoiştea de la Ţânţăreni pare că suferă o schimbare neaşteptată. Vladimir Garaba susţine că, de la începutul anului curent, situaţia la acest capitol e aproape catastrofală şi asta pentru că gunoiul nu mai este transportat la Ţânţăreni, ci e depozitat la marginea Chişinăului. „Deşeurile sunt depozitate în coasta oraşului, între Chişinău şi Bubuieci, la capătul străzii Uzinelor. La Ţânţăreni nu se duce nimic din ianuarie, totul se trânteşte aici, la margine, fără a fi sortat. Închipuiţi-vă cât s-a acumulat în 100 de zile! Aceasta e o adevărată bombă ecologică şi ea va exploda odată cu încălzirea timpului”, ne-a declarat Garaba.


Maşina Regiei "Autosalubritate". FOTO: Dumitru Liviu-Ştefan

L-am contactat pe Tudor Maniv, directorul ÎM Regia „Autosalubritate”, care ne-a asigurat că gunoiul este dus în continuare la Ţânţăreni, dar că nu există vreun contract între Primăria Chişinău şi administraţia de la Anenii Noi. „Nu este niciun fel de contract. Pământul e dat pentru toată viaţa Primăriei Chişinău, aşa că noi nu avem nimic cu ei. Au fost acolo nişte negocieri, dar totul e normal, nu-s probleme. Deşeurile se depozitează tot acolo. Cu cine să facem contract, dacă pământul e al nostru? Nu e necesar şi nu a existat niciodată un contract”, ne-a spus Tudor Maniv.


Gunoiştea din "coasta" Chişinăului. 3.05.2011 FOTO: Dumitru Liviu-Ştefan


"Staţia de depozitate a deşeurilor" din Chişinău se întinde pe un teritoriu destul de mare. 3.05.2011 FOTO Dumitru Liviu-Ştefan


Acces interzis pentru pietoni. 3.05.2011 FOTO: Dumitru Liviu-Ştefan

Ne-am deplasat personal la „capătul străzii Uzinelor” să vedem dacă spusele dlui Garaba se adeveresc. După dealul Ciocanei, în drum spre Bubuieci, vreo trei camioane de la „Autosalubritate” descărcau gunoiul, care se întinde pe o suprafaţă imensă, după cum puteţi vedea şi în fotografii. L-am telefonat din nou pe Tudor Maniv, invocând „peisajul” de lângă Bubuieci… „Tot gunoiul din Chişinău îl transportăm mai întâi la staţia de depozitare din capitală, apoi îl ducem la Ţânţăreni. Întotdeauna aşa a fost şi o să fie până se va construi uzina”, ne-a răspuns Maniv. Declaraţiile lui sunt însă contrazise de primarul satului Ţânţăreni, Ion Mastac: „Nu se mai aduce gunoiul din Chişinău începând cu 8 ianuarie 2011…”.

Aşadar, iată încă o problemă veche de ani de zile, pentru viitorul edil al capitalei…

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *