În timpul Uniunii Sovietice, Moldova și Georgia asigurau cu vinuri tot spațiul sovietic. „Aligote”, „Pinot”, „Sauvignon” sau „Feteasca Albă” erau cele mai preferate vinuri de la Minsk la Vladivostok. După căderea imperiului sovietic, tradiția de a exporta în fostele republici a rămas, iar, la un moment dat, R. Moldova era dependentă de piața mare a Rusiei. De acest fapt a profitat Kremlinul în 2013 când, dorind să sancționeze aspirațiile pro-europene ale Chișinăului, a interzis vinurile moldovenești pe piața sa. Atunci, șeful Serviciului Sanitar rus „Rospotrebnadzor”, Ghenadie Onişcenco, susţinea că vinurile moldovenești ar fi periculoase din cauza unui conţinut ridicat de dibutilftalat.
Rusia a rămas doar în amintiri
Irina Filipova, o jurnalistă din orașul rus Kaliningrad, ne-a mărturisit într-o discuție că prefera să cumpere deseori vinuri moldovenești pentru că erau mai ieftine, iar calitatea lor nu era inferioară celor franceze. Deja de doi ani în magazinele din oraș ea nu mai găsește băutura preferata și crede că decizia „Rospotrebnadzor” a lovit nu numai în producătorii moldoveni, dar și în consumatorii ruși. „Am băut deseori vinuri din Moldova și nu m-am otrăvit niciodată. Erau aromate și foarte fine la gust. Acum nu am de unde să le procur. Noi suntem mai norocoși decât cei din Siberia pentru că suntem aproape de țările europene și avem acces la vinuri de acolo. Ce mă miră în ultimul an e faptul că autoritățile au început a promova insistent vinurile din Krimeea. Cred că astfel vor putea înlocui vinurile moldovenești”, a declarat jurnalista pentru DW.
Embargoul impus de Moscova la vinul moldovenesc a fost o adevărată lovitură aplicată ramurii vinicole autohtone și a adus pierderi de milioane de euro producătorilor de vinuri moldovenești. Directorul și fondatorul vinăriei „Purcari & Bostavan Wineries”, Victor Bostan, nu dorește să își mai amintească de acele timpuri pentru că nici până astăzi nu a reușit să își recupereze pierderile. „Noi ne-am învățat bine lecția și am dorit rapid să ne reorientăm pe piețele din vest. Astfel, astăzi putem să ne lăudăm că deja 75% din producția noastră este exportată în occident, iar 25% în SUA. Am reușit să deschidem noi drumuri pentru vinurile noastre în țări precum Ucraina, Belarus, Kazahstan, China, Coreea de Sud, precum și în Africa. Sigur că decizia rușilor nu a fost corectă. Despre aceasta vorbesc și pozițiile pe care le iau vinurile noastre la diferite concursuri internaționale. Doar în 2015 am câștigat 20-25 de medalii. Vinul Negru de Purcari, de exemplu, este premiat de fiecare dată, iar „Vinohora în Alb” (un amestec de Fetească Albă și Chardonnay) – un vin care a fost lansat doar în aprilie acestui an, a reușit să ia aur la un concurs celebru din București și argint la „Decanter Asia””, a comentat în exclusivitate pentru DW, vinificatorul.
Doar vinurile „sateliților” sunt bune
În toamna anului 2013, R. Moldova trebuia să semneze un acord important cu UE. Astfel, decizia de a interzice vinurile moldoveneșt pe piața rusă a fost luată în ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE, la Summitului de la Vilnius. Totuși, Chișinăul a semnat acest acord care i-a permis să atenueze puțin efectele embargoului.
Decizia autorităților ruse a fost una politică și a țintit economia R. Moldova. Un argument în plus a fost și faptul că, anul acesta, Kremlinul a scos embargoul pentru șase companii vinicole din UTA Găgăuzia. Astfel, Federația Rusă a dorit să „demonstreze recunoștința” pentru autoritățile din sudul R. Moldova care susțin deschis regimul de la Moscova. Dar cifrele de export nu au revenit la cele anterioare.
Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, crede că exportul pe alte pieţe (în afară celor din CSI) este în permanentă creștere, doar în acest an acestea fiind cu 95% mai mari decât anul trecut. „În primele opt luni ale anului 2015 în Federația Rusă a fost exportat vin în vrac 3,84 mln litri în valoarea de 34,8 mln lei (mai puţin cu 25% faţă de 2014) și 3,96 mln litri de vin îmbuteliat în valoarea de 83,4 mln lei (mai mult cu 50% față de 2014). Cu alte cuvinte, actualmente, din tot exportul de vin din Republica Moldova, în jur de 8% din vin în vrac și aproximativ de 19% vin îmbuteliat se exportă în Federația Rusă. Dacă e să ne referim la Găgăuzia atunci, pe lângă cele șase companii, încă două au primit dreptul de a prezenta mostre ale produselor lor pentru expertiza într-un laborator autorizat ‘Rospotrebnadzor’. Negocierile încă durează, iar la moment companiile nu au un răspuns concret”, a declarat pentru DW, Ion Sula.
Vinificatorii loviți şi de conflictul din Ucraina
Încercând să găsească noi piețe de desfacere, vinificatorii din R. Moldova au mai primit o lovitură. Conflictul din țara vecină, Ucraina, a adăugat pierderi pentru mulți producători. Așa este și cazul celui mai mare combinat de vinuri „Cricova” care păstreză vinurile în unul din cele mai mari beciuri din lume – o galerie subterană de apoximativ 80 km.
Sorin Maslo, marketing manager al vinăriei, susține că piața din Ucraina nu mai este profitabilă pentru R. Moldova. „Dacă pe piața Rusiei noi vindeam produsele din segmentul econom, atunci Ucraina era o piață cheie, mai ales pentru produsele selecte. Din cauza conflictelor din această țară, dar și a devalorizării hrivnei ucrainene, s-au micșorat esențial exporturile – de la 18% la doar 1%. Aceasta situație ne-a afectat practic mai tare decât embargoul din 2013 pentru că noi, după un alt embargo al Moscovei din 2006, nu mai exportam atât de mult în Rusia. Actualmente ne salveză deschiderea a noi piețe cum ar fi cele din SUA, Serbia, Cehia, Japonia, China, România, Cehia, Polonia etc. Astfel, am crescut considerabil volumele de livrări pe piețele externe (în afara celor din CSI) – de la1,5% la 20%”, a menționat în exclusivitate pentru DW, Sorin Maslo.
Promovare cât mai intensă
Consecițele embargoului rusesc încă mult timp vor fi resimțite de producătorii vinului din R. Moldova. Dar, puțin câte puțin, moldovenii au reușit să găsească alte căi și alți admiratori ai vinurilor. O mai bună promovare, dar și lucrul asupra calității vinurilor, ar permite Chișinăului să scape pentru totdeauna de piața „politică” a Mosovei. La aceasta s-ar mai adăuga și o susținere mai accentuată atât a autorităților moldovenești, cât și a ajutorului care poate veni de la Bruxelles. Astfel, odată cu aplicarea unei politici concrete de elaborare a noi planuri economice de dezvoltare pe lungă durată, industria vinului își va reveni la normal.
„Pentru a ajuta producătorii de vinuri să exporte mai mult pe piețele din occident au fost întreprinse mai multe acțiuni pe parcursul anului trecut și anului curent. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu Oficiul Național al Viei și Vinului, au organizat participarea companiilor autohtone cu stand comun ‘Wine of Moldova’ la multe expoziții internaționale în Germania, China, România, Olanda, Cehia, unde producători au avut posibilitatea de a stabili contacte directe cu importatori și distribuitori. Au fost organizate mai multe evenimente B2B dedicate vinurilor din Moldova în Statele Unite, Estonia, Turcia, Canada, Polonia, Japonia. De asemenea, în proces continuu se desfășoară un program de informare despre vinurile Moldovei în presa internațională, care este concentrat atât pe profesioniști oenologi cât și pe publicul larg, consumatorii finali. Toate aceste acțiuni s-au soldat cu creșterea exporturilor de vinuri în 2015 faţă de 2014 în mai multe țări, de exemplu: în SUA cu 70%, China cu 60%, Cehia cu 21%, Estonia cu 115%, Japonia cu 75%. Ministerul, împreună cu Oficiul Național al Viei și Vinului vor continua acțiunile de promovare a vinurilor noastre atât pe piețele tradiționale, dar în special pe piețele noi”, a comentat pentru DW, Ministrul Agriculturii de la Chișinău.
sursa: dw.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
