Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 09:40
Abonamente
 
 
 

Social 22 Decembrie 2014, ora 08:36    Din editia print

Moldova are destule resurse alternative din care să obțină energie ieftină

Marime Font

Investițiile în tehnologiile moderne și eficiente energetic ne pot ajuta să diminuăm dependența față de furnizorii străini de energie. 

„Moldova este o țară bogată, avem subterane, vânt, soare, ape curgătoare și nu trebuie decât să le folosim pentru a obține energie alternativă și ieftină. Nu trebuie să inventăm roata, ci să utilizăm mai eficient ceea ce avem”, consideră Valeriu Damaschin, inginer, expert în eficiență energetică și autor al mai multor invenții cu ajutorul cărora putem lesne obține energie termică și electrică ieftine.

Cum ar fi să-ți încălzești casa doar cu o ușă specială? Sau cum ar fi să obținem căldură și curent electric din emisiile nocive ale întreprinderilor din Chișinău? Asemenea tehnologii deja există și au fost proiectate de un moldovean.

„Oamenii nu prea sunt receptivi la tehnologii noi”

Valeriu Damaschin activează în sectorul energetic de câteva decenii, însă, în timp, s-a orientat către tehnologii ce vizează energia regenerabilă și eficiența energetică și a căutat să le îmbunătățească. „Având mai mulți cunoscuți care lucrează în domeniu, am înțeles că și eu pot face ceva bun pentru lume”, remarcă inginerul. Prima invenție a sa a fost pompa cu efect de cavitare, un aparat special care nu doar pompează, dar și încălzește apa. Apoi a urmat o mini termo-hidro-electro-centrală. „Mie-mi place să combin mai multe tehnologii și obțin cu totul alt utilaj. Am combinat utilajul eolian cu pompa de cavitare. Ca rezultat, pompez apă fierbinte, dar energia electrică o folosesc pentru a obține efectul cazanului cu electrozi. Totodată, folosim energia cinetică a apei căzătoare care se transformă în energie de rotație. Astfel, la noi generatoarele eoliene se rotesc și fără vânt”, explică inventatorul Valeriu Damaschin. Deocamdată, însă, aceste tehnologii nu sunt produse la scară largă, au fost instalate doar câteva pompe de cavitare. „La noi oamenii nu prea sunt receptivi la tehnologii noi, dar experimentele trebuie finanțate. De unul singur este greu să faci ceva. Statul …eu am propus un proiect de eficiență energetică, o schemă energetică cu ajutorul căreia putem încălzi orașul fără multe investiții, dar autoritățile nu citesc proiecte străine”, spune trist autorul invențiilor.



Inginerul a mai creat și o schemă energetică prin care emisiile poluante ar putea fi folosite la încălzirea unor încăperi sau pentru obținerea energiei electrice. „Imaginați-vă câtă căldură se risipește la uzina metalurgică. Dar căldura aceea poate fi utilizată la încălzirea anumitor clădiri fără a polua aerul. Dacă-s mai multe întreprinderi și sunt amplasate deasupra unor subterane, fumul, în loc să-l dăm în sus, noi l-am putea da sub pământ unde ar fi niște rezervoare cu apă. Astfel am încălzi apa și, totodată, fumul ar trece, s-ar curăți prin apă, iar cu ajutorul unei instalații ce funcționează pe baza legii lui Arhimede am obține energie electrică. Ce s-a cheltuit, putem recupera pe baza legii transformării energiei”, explică Valeriu Damaschin. Mai mult, noua tehnologie a fost brevetată și poate fi implementată la scară largă.

„Eu nu inventez roata, din elemente existente fac ceva nou”

Recent, inventatorul a mai propus o tehnologie simplă pentru încălzirea eficientă a casei. „Dacă atunci când montăm sistemul de încălzire prin podea pe lângă furtunul prin care circulă agentul termic punem un cablu special, pe care eu îl numesc cablu-minune, sistemul devine mai eficient. Acest cablu consumă inițial 40 de wați, iar după ce se încălzește la peste 60 de grade, consumul de curent scade la 15 wați. Este un sistem econom cu ajutorul căruia putem încălzi mai multe camere”, menționează expertul în eficiență energetică. Potrivit lui, este mai rentabil un sistem de încălzire prin podea pentru că agentul termic trebuie să aibă o temperatură de 24-28 grade, decât caloriferele pentru care agentul termic trebuie să aibă minimum 70 de grade.

În prezent, Valeriu Damaschin lucrează la mai multe proiecte mici pentru care urmează să primească finanțare din partea UE. „Acum am proiectat o fereastră care va produce energie electrică, agent termic și raze infraroșii, cu ajutorul căreia vom încălzi 2-3 camere. Eu nu inventez roata, din elemente existente pe piață facem ceva nou care este cu mult mai folositor. Un asemenea geam nu este cu mult mai scump decât unul termopan, dar efectul este vizibil”, subliniază inginerul. El spune că a instalat deja trei uși care funcționează pe același principiu. „Ușa funcționează ca o sobă, încălzește două camere”, conchide autorul proiectului.

„Cu 700 ml de apă ei încălzesc 300 m2 de încăperi”

Întrebat fiind cum putem diminua dependența R. Moldova față de furnizorul străin, Valeriu Damaschin a declarat că doar tehnologiile ne pot ajuta să îndeplinim acest deziderat. „Recent, o echipă de specialiști străini au demonstrat o instalație de hidroliză a apei prin care apa este descompusă în hidrogen și oxigen. Și cum hidrogenul arde la temperatura de 3800 grade, cu 700 ml de apă ei încălzesc 300 m2 de încăperi cheltuind 1,5 kw de energie electrică. La noi nu se poate de implementat astfel de tehnologii”, se întreabă energeticianul.

Tocmai de aceea inginerul recomandă celor care-și construiesc case să instaleze tehnologii noi și econome. „În primul rând, podea caldă, combinația dintre cablu, peliculă cu infraroșu și furtun cu apă, pompa de cavitare și baterii solare cu tuburi vidate care dau și apă caldă și energie electrică. Și astfel ei devin autonomi și singuri își hotărăsc întrebările. Astăzi sunt multe opțiuni, sunt granturi și credite preferențiale care îți oferă posibilitatea implementării acestor tehnologii”, susține Valeriu Damaschin. Pentru cei care deja au un sistem de încălzire, dar vor să mai taie din facturile la întreținere, specialistul recomandă: izolarea pereților, astuparea găurilor în ferestre și utilizarea bateriilor solare și a biomasei.

Pe lângă toate acestea, Valeriu Damaschin este pasionat de agricultură, a cultivat în grădina proprie 5 soiuri de arahide, duce tratative cu specialiști din Belarus ca să poată importa o substanță care „face ca și nisipurile să devină fertile și să nu se teamă de secetă” și, în viitorul apropiat preconizează să lanseze o carte despre metode de vânzare a mărfurilor prin tehnologii distractive.

Un articol de: Ala Coica Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md