Aceste diferenţe nete de percepţii au devenit evidente în urma unor sondaje naţionale, realizate în Rusia, Bielorusia, Ucraina şi Moldova sub conducerea dr. Elena Korosteleva de la Departamentul de politici internaţionale de la universitatea respectivă. În Bielorusia, majoritatea populaţiei este puţin interesată de UE. Un respondent din cinci avea dificultăţi în numirea statelor membre ale UE, iar unul din doi era incapabil să spună unde se află cartierele europene. În timp ce bieloruşii asociază UE cu valori liberale şi democratice (de exemplu: economie de piaţă, drepturile omului, democraţia şi autoritatea legii), ei îşi descriu ţara ca pe o valoare socioculturală opusă, subliniind respectul lor faţă de moştenirea culturală, toleranţă şi religie.
În Ucraina, majoritatea respondenţilor dezaprobă orientarea vestică a politicii externe a ţării lor. Ei optează în favoarea relaţiilor echilibrate deopotrivă cu Rusia şi UE. În ceea ce priveşte unirea cu Rusia, opiniile sunt divizate după regiuni: Ucraina occidentală susţine integrarea europeană în unanimitate, iar sudicii şi esticii sunt mai mult pro-ruşi. Sentimente pozitive faţă de UE au fost exprimate de mai puţin de jumătate dintre ucrainenii chestionaţi, o treime având sentimente negative. În general, relaţiile UE cu Ucraina sunt considerate mai degrabă negative. Conform sondajului, Ucraina consideră că UE o percepe ca pe o ţară înapoiată, de mâna a doua.
Moldovenii consideră că ei pot învăţa din reuşitele UE…
În Moldova, dimpotrivă, majoritatea respondenţilor ar vrea să consolideze mai curând relaţiile cu UE, decât cu Rusia. Astfel, în ţara noastră, UE a fost evaluată pozitiv şi a fost asociată cu prosperitatea economică şi democratică. Moldovenii consideră că ei pot învăţa din reuşitele UE în economia de piaţă, democraţie, protecţie socială şi securitate naţională. Ei cred că Moldova este percepută în Europa ca o ţară amicală şi pacifică, chiar dacă şi puţin înapoiată. Cei intervievaţi au susţinut că Moldova ar putea adera în cele din urmă la UE şi sunt convinşi că aceasta ar accelera dezvoltarea economică a ţării noastre, ar combate sărăcia, ar ameliora situaţia politică şi ar reduce şomajul. Singura consecinţă negativă a aderării ar fi creşterea preţurilor.
Studiul efectuat în Rusia a arătat că cetăţenii ruşi sunt bine informaţi despre UE şi o percep ca pe un spaţiu de stabilitate şi prosperitate economică. Germania este considerată de către ruşi drept o „carte de vizită” a Europei, care simbolizează reuşitele UE. Relaţiile Rusia-UE sunt calificate drept „destul de bune“ de către marea majoritate a comentatorilor ruşi, deşi Rusia şi UE nu sunt întotdeauna percepute ca şi beneficiari egali sau reciproci. Studiul mai relevă că instrumentele politice ale UE vizavi de vecinii săi sunt puţin cunoscute. În Bielorusia, 83% dintre respondenţi – iar în Ucraina, 80% – n-au auzit niciodată să se vorbească despre politica de vecinătate sau despre iniţiativele recente ale Parteneriatului Estic. În Rusia despre aceste iniţiative au auzit doar 10% dintre cei intervievaţi.
Studiul a inclus şi experţi din ţările participante. Experţii bieloruşi au spus în unanimitate că Politica Europeană de Vecinătate (PEV) şi Parteneriatul Estic (PE) nu fac propuneri, ci impun exigenţe, care sunt percepute drept negative, deoarece acestea ar reprezenta doar interesele UE. În Ucraina, experţii au evaluat negativ caracterul declarativ şi vag al PEV şi PE, considerate nesatisfăcătoare din punct de vedere conceptual, deoarece nu reflectă obiectivul strategic ucrainean orientat spre integrarea europeană.
Şi experţii moldoveni s-au plâns de faptul că ceea ce i s-a propus Moldovei în cadrul PEV şi PE e insuficient. Ei estimează că acestor politici le lipsesc instrumentele specifice şi resursele adecvate pentru a fi implementate.
Tradadaptare de Daniela Mereuţă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
