Social

Moldova este cutremurată de numeroase crime

Dublul omor de la Măgdăcești, care a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, 21 februarie, a avut ca victime o femeie şi fiul acesteia, în vârstă de 16 ani. Cei doi au fost omorâţi în prezenţa fiicei de doar trei ani a victimei. Potrivit unui comunicat al MAI, „suspecţii s-au dovedit a fi concubini: ea – sora victimei, iar suspectul – concubinul său (de 40 şi, respectiv, 54 de ani). Potrivit cercetărilor poliţieneşti, motivul crimei l-ar fi constituit invidia şi un conflict de familie”. 

Un alt caz tragic, care a zguduit Moldova, a fost maltratarea unei fetițe de cinci ani din Leova de către propriul tată. El a lovit-o cu pumnii și picioarele, doar fiindcă ea făcea gălăgie în casă. După cinci zile în care copila s-a aflat în comă, ea a decedat în urma unui stop cardiac. Mama spune că soțul ei era beat, vecinii dau vina pe mamă, în timp ce tatăl fetiței nevinovate riscă până la 15 ani de închisoare.

„La începutul anilor ’90 am avut o crimă organizată, acum crima a devenit domestică, care este urmare a violenței în familie, a consumului ridicat de alcool etc. Dacă înainte persoanele care abuzau de alcool erau luate la evidență, acum nu pot să mai zic dacă se face acest lucru sau nu. Nu este clar cine se ocupă de aceste lucruri, asistentul social sau polițistul de sector, este o chestiune delicată, totuși. Persoanele nu sunt luate la evidență, poliția nu conlucrează cu asistenții sociali. Este foarte greu să faci un pașaport social al comunități și nu știi câte persoane au capacitatea de a deveni violente sau delicvente. Chiar un portret al situației criminogene în regiune este greu de determinat”, explică Viorica Antonov, expert în politici sociale.

Lăcomia, furia, sărăcia, gelozia, răzbunarea, mândria sunt doar câteva dintre principalele motive care stau la baza comiterii unei crime. Specialiștii au încercat să determine cauzele comportamentului social anormal, care ajunge la criminal, și au ajuns la concluzia că întunecarea gândirii, problemele neuronale și durerea psihică severă sunt principalii factori ce stau la baza acestui comportament.
Cu toate acestea, și în familiile înstărite se întâmplă multe cazuri inadmisibile. „Este evident faptul că oamenii care trăiesc în condiții de sărăcie sunt expuși mai mult la violențe, dar nu este un indicator concret. Banii și inteligența, doi indicatori care s-ar părea că ar trebui să facă o diferență dintre a fi sau nu criminal, nu sunt cei mai buni. Ne ajută să vedem că numărul de crime este mai scăzut în rândurile celor mai înstăriți, dar nu s-a făcut niciun sondaj la nivel social ca să putem afirma cu siguranță”, adaugă expertul asociat IDIS „Viitorul” Viorica Antonov.
Oamenii de știință consideră că populațiile a căror credință în existența iadului este puternică prezintă o rată a criminalității mai scăzută. Toate religiile lumii, prin dogme și valori morale promovate, descurajează comportamentul lipsit de etică. Cu toate acestea, când vine vorba despre prevenirea comportamentului criminal, credințele religioase specifice dețin factorul determinant”, explică un psiholog de la Universitatea din Oregon, din SUA. Însă, într-o societate în care sărăcia întunecă mințile oamenilor, religia pare să nu mai funcționeze. „Tot mai mulți oameni ajung la sau sub pragul sărăciei și asta îi determină pe foarte mulți să fure sau să agonisească niște lucruri într-un mod ilegal ca să-și întrețină familia. În unele cazuri, aceste acțiuni sunt condiționate. Aceasta-i realitatea, locuri de muncă nu sunt create în zonele rurale și, respectiv, populația este nevoită să facă naveta la Chișinău, care costă și nu este garantat că vor avea un loc de muncă și, respectiv, singurul lucru ce le rămâne e de a-și pune la încercare capacitățile de criminal, pe sector sau în satele vecine”, afirmă Viorica Antonov.
Dacă mai demult portretul fizic al criminalului prezenta mai mult bărbați, în prezent, rândurile lor s-au înmulțit făcând loc pentru minori și femei. Un exemplu elocvent ar fi cazul din Telenești, în care o femeie a bătut cu brutalitate, după care a decapitat un bărbat, în urma unei discuții mai aprinse. Ea va sta după gratii 14 ani, fiindcă nu a știut că artele marțiale pe care le-a practicat nu au nimic în comun cu violența, ci sunt un medicament pentru trup și suflet.

Nivelul de educație devine, deci, un factor care este un alt punct sensibil în rândurile conaționalilor. „În toată lumea civilizată, sărăcia, accesul limitat la educație și modul de viață al tinerilor nemonitorizat sunt indicatoarele de bază ale criminalității. Ca profesori, avem acces la copii doar în timpul orelor, dar cine poartă răspundere pentru ei în afara școlii? Sistemul trebuie să fie într-atât de bine pus la punct, încât, în caz că părinții nu sunt în stare să-l controleze, copilul trebuie să fie implicat în anumite activități în care să fie supravegheat”, declară expertul IDIS.
Faptul că consumul de alcool, drogurile, pasivitatea și indiferența autorităților publice locale față de viitorul comunității trebuie monitorizate este indubitabil. „Înainte se organizau șezători, cercuri, tinerii erau antrenați în activități extrașcolare
. Aflându-se într-o zonă rurală și fiind tineri, ei nu au distracțiile necesare și își alimentează egoul prin folosirea alcoolului și a drogurilor, care provoacă aceleași bătăi, care sunt postate pe internet, ceea ce parvine dintr-o degradare totală a societății. Respectiv, nu este suficientă doar munca asistentului social, sunt mai multe instituții care se fac responsabile de situația creată”, adaugă expertul.

„În R. Moldova, fenomenul minorului aflat în conflict cu legea a devenit un domeniu de interes pentru jurişti, asistenţi sociali, psihologi, pedagogi. În acest context, o atenţie deosebită se acordă instituţiei penitenciare ca mijloc de reeducare şi reinserţie socială a minorilor delincvenţi. Evident, consecinţele negative ale privării de libertate în adolescenţă nu pot fi neglijate. Din aceste considerente, organizaţiile internaţionale încurajează în cazul minorilor pedepsele non-privative, alternative detenţiei (Standardele minime ONU pentru administrarea justiţiei juvenile, Regulile ONU pentru protecţia minorilor privaţi de libertate)”, explică Oxana Rotaru, doctor în drept. Ea adaugă faptul că „criminalitatea minorilor reprezintă un factor inerent oricărei societăţi, care, în opinia cercetătorilor A. Kozmovici, M. Kaloşski, P. Tap este alimentat atât de factorii interni, din categoria cărora fac parte stresul, particularităţile psihocomunicative, cât şi de factorii externi, printre care: factorii socioculturali, economici și educaţionali”.

„De ce Ministerul Educației nu se ocupă de această problemă? De ce nu sunt create cercuri extracurriculare pentru implicarea tinerilor în mai multe activități interactive pentru vârsta lor – înotul, baschetul etc.? Unde se uită directorul de școală?”, sunt doar câteva întrebări retorice date de expertul Viorica Antonov. Potrivit ei, „trebuie să aibă loc un dialog între mai multe instituții. Avem agențiile de ocupare a forței de muncă, dar în același timp nu se face nimic pentru a implica tinerii în niște cursuri de instruire, pentru a-i pregăti pentru o anumită profesie”.
Situația criminogenă alarmantă din țară este confirmată de statistici. Potrivit MAI, de la începutul anului 2013, au fost înregistrate deja 26 de omoruri.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *