Monument demolat „conform legii”

publicat în Chișinău pe 28 Iulie 2014, 07:22

Pe una dintre cele mai frumoase străzi ale Chișinăului, în inima centrului istoric al capitalei, de cel puțin zece ani, unul dintre monumentele orașului din care a rămas „intactă” doar fațada nu mai apucă să fie nici restaurat, nici reconstruit.  

Este vorba despre o clădire de pe strada 31 August 1989 nr. 103, al cărei trecut, prezent, dar și viitor se aseamănă cu soarta unui copil abandonat în maternitate.

Până și trecutu-i este încurcat

Dosarul acestui monument stârnește dubii, chiar începând cu „Scurtul buletin istoric” al său, care a venit la pachet cu toate certificatele și autorizațiile, la solicitarea lui Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova (AIRM).

Conform „Scurtului buletin”, care este scris într-un limbaj de lemn și cu numeroase greșeli, primele date documentare referitor la acest imobil, sau ce a mai rămas din el, datează din anul 1847. Conform actelor, acesta era în posesia doamnei Pelagheia Verșcovcaia. Deși nu a fost de găsit o poză a monumentului până a fi distrus, într-un act de vânzare-cumpărare din 1873, monumentul este descris ca fiind „casă de piatră veche, având în lungime 60 de stânjeni (n.red.: 127,8 metri), iar în lățime 15,33 stânjeni (n.red.: 32,5 metri)”. Potrivit documentului, casa a intrat în posesia căpitanului de stat major Sevastii Balabanov care, la mijlocul anilor ‘70 ai secolului XIX, demolează casa veche și înalță o casă de locuit cu un nivel.



În același timp, site-ul monument.sit.md, care sistematizează informaţia despre monumentele de arhitectură situate în zona istorică a capitalei și conţine fotografii, studii grafice, date istorice a 977 de obiective incluse în „Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală” oferă informații cu totul diferite. Conform acestuia, în 1870, Ivan Bogdasarov este cel care intră în posesia unei părți a curții și demolează vechile construcţii, construind o casă nouă. Asta în timp ce „Scurtul buletin” îl menționează pe Ivan abia în anul 1903.

La începutul secolului al XX-lea faţada casei este reconstruită, cel mai probabil după proiectul lui A. Bernardazzi. Această presupunere se bazează pe faptul că pe strada M. Eminescu se afla o casă cu arhitectura identică, construită după proiectul lui Bernardazzi.

În timp ce monument.sit.md asigură că monumentul a fost demolat în 1940, de la el păstrându-se doar peretele faţadei principale, „Scurtul buletin istoric” informează că a fost găsită o fotografie din 1985 a construcției, când se afla în exploatare. Este de menționat că dosarul care a fost oferit AIRM nu conține această fotografie, iar Corneliu Groza, comisar din cadrul Comisariatului de Poliție Centru, nu a fost de găsit ca să explice aceste lacune.

În prezent, această clădire aparține beneficiarilor Nadejda Dolgoșeev, Vladimir Dolgoșeev, Vasile și Valentina Marchitan, precum și SRL „Estetic Urban”, cu sediul într-un alt monument istoric, aflat pe str. Mihai Eminescu 50. Nici aceștia nu au fost de găsit pe motiv că „sunt plecați în vacanță”.

Voi lucrați, noi ne mai gândim

Materialele cu privire la desființarea monumentului despre care povestim au fost oferite AIRM pentru examinare și stabilirea legalității lucrărilor de demolare, în urma unei sesizări a ofițerului de sector Vasile Teut. „La data de 21 mai a.c., pe strada 31 August 1989 nr. 103, aveau loc lucrări de demolare”, scrie în raport. Cea care a fost supusă demolării este, desigur, unicul element original care s-a păstrat din monumentul istoric.

Documentele arată că proprietarii intenționează să construiască un bloc locativ de tip hotelier cu anexe de menire social-culturală, cu patru etaje și mansardă. Toate astea cu păstrarea obligatorie a fațadei, singurul element care s-ar fi păstrat după 1940.



În dosarul monumentului pot fi găsite numeroase formulări dubioase care permit, oarecum, eschivarea de la lege. Una dintre acestea este „rezoluția” din cadrul ședinței Consiliului Național de Experți pentru protecția monumentelor din 2 iunie 2006. Conform acesteia, proiectul ce recomandă retragerea pereților etajului-mansardă, pentru a crește vizibilitatea elementelor arhitecturale de la parter, „va fi avizat în regim de lucru”. Iată de ce „Primprof Construct” SRL, compania care se ocupă de construcția obiectului, a putut demola fațada.

De la restaurare fidelă la demolare

Nereguli în dosarul construcției a găsit și Ion Ștefăniță. „Formularea Procesului verbal, semnat de Ministerul Culturii, respectiv decizia Consiliului Național al monumentelor istorice de atunci, stârnește întrebări. Mai mult, Certificatul eliberat de Direcția cultură spune foarte clar – „restaurarea fidelă a fațadei” și nu demolarea ei, precum fac actualii proprietari”, explică Ion Ștefăniță.

Demolarea unui monument este posibilă doar după ce acesta este eliminat din Registru, precum s-a făcut pe str. Mateevici 55, unde Ambasada Turciei a inițiat procedura de iradiere din Registru, proces absolut legal. Astfel, la 28 februarie 2006, Consiliul municipal Chișinău a aprobat cererea de demolare a monumentului în locul căruia își construiește, în prezent, sediu diplomația Turciei.

În cazul nostru, obiectul de pe strada 31 August 1989 nr. 103, este înregistrat în registrul de Monumente a Republicii Moldova și este protejat prin lege, respectiv nu poate fi demolat. „Ceea ce s-a întâmplat aici este o încălcare din partea tuturor - și Consiliul, și APL-ul care eliberează actul permisiv au încălcat legea. În 2006, demolarea nu putea fi permisă, doar restaurarea în volumul existent. Trebuiau să indice ce trebuie făcut prin recomandări clare și nu să coordoneze proiectul în proces de lucru”, afirmă Ion Ștefăniță.

În acest context, directorul AIRM a stopat lucrările până la momentul în care se va stabili legalitatea și contextul în care s-a ajuns la demolarea fațadei.