Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:35
Abonamente

Eveniment 4 Martie 2013, ora 12:36    Din editia print

Monumentul celor trei martiri va renaște la Chișinău

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

În capitală va fi ridicat un monument, ce va constitui reproducerea identică a operei sculpturale despre care astăzi aproape toți au uitat. 

E vorba despre monumentul celor „Trei martiri ai sfintei cauze naţionale”: Alexei Mateevici, Simion Murafa şi Andrei Hodorogea. 

Istoricul Iurie Colesnic a publicat de curând în TIMPUL un articol intitulat „Monumentul celor trei martiri cu un destin aproape omenesc” despre o operă sculpturală din perioada interbelică care a existat în Parcul Catedralei din Chişinău reprezentând efigiile de bronz a trei personalităţi: Alexei Mateevici, Simion Murafa şi Andrei Hodorogea. Iurie Colesnic a prezentat soarta monumentului de la instalare în 1922 până la evacuarea în România în tragicul an 1940. La sfârşitul textului, istoricul a dat de înţeles că povestea nu s-a încheiat şi că monumentul ar putea să cunoască o a doua viaţă.




Andrei Hodorogea


Simion Murafa


Alexei Mateevici

Întra-adevăr, unul din urmaşii lui Andrei Hodorogea a venit cu iniţiativa de a reproduce monumentul şi a-l instala în locul unde cândva se afla originalul. Viceministrul Agriculturii, Dumitru Godoroja, născut ca şi predecesorul său în satul Slobozia-Hodorogea din raionul Orhei, consideră că e o chestiune de onoare să fie comemorat astfel unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai neamului. „Andrei Hodorogea a fost un om înstărit şi influent. Din datele pe care le am, ştiu că Onisifor Ghibu a trăit în Moldova, a fost găzduit în casa lui Andrei Hodorogea, fiindcă erau buni prieteni. El a stat la bazele formării Partidului Naţional Moldovenesc. Facem parte din aceeași familie, doar că numele meu a fost rusificat”, a declarat Dumitru Godoroja. Anul trecut, proiectul monumentului a fost aprobat de Ministerul Culturii și a ajuns deja pe masa consilierilor municipali. Dumitru Godoroja și-a asumat cheltuielile pentru sculptarea monumentului, iar Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români efectuează cercetări în arhivele din București. Monumentul va fi amplasat în preajma Catedralei, acolo unde, în prezent, se află o placă comemorativă din marmoră instalată în memoria celor trei martiri de către Societatea Culturală „Ginta Latină” în anii ‘90. Compoziția sculpturală va fi executată din piatră de celebrul restaurator Eugen Zbârnea. Deși documentele istorice spun că plăcile de bronz cu chipul martirilor au fost evacuate la București în 1940, după atâtea decenii, acestea nu au fost de găsit. De aceea, efigiile vor fi turnate din nou în R. Moldova. Dumitru Godoroja speră că monumentul va fi instalat în a doua jumătate a anului 2013.

Cei trei martiri, Alexei Mateevici, Simion Murafa și Andrei Hodorogea, au murit de tineri în plin proces de eliberare națională a Basarabiei. Erau prieteni care luptau pentru aceeași cauză – reîntregirea neamului românesc. Alexei Mateevici a fost răpus de tifos exantematic, pe 13 august 1917, la o lună după ce a scris poezia „Limba noastră”. O săptămână mai târziu, o bandă de militari ruși bolșevici care mai mișunau prin Basarabia îi asasinează pe redactorul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” Simion Murafa și inginerul Andrei Hodorogea. Actul a șocat întreaga societate, pentru că Murafa și Hodorogea erau importante figuri ale vieții politice și culturale. Reinstalarea Monumentului celor trei martiri ar fi o recuperare necesară pentru memoria colectivă a românilor moldoveni. 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md