Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 16:51
Abonamente

Comentariu 4 Mai 2010, ora 09:38    Din editia print

Marime Font

Moş Ilie şi Unirea

În primăvara asta, am văzut un talk-show transmis de Compania TV „Mir” cu tema „Despărţirea României şi a R. Moldova. Tragedia unui popor”. Emisiunea mi-a lăsat o impresie apăsătoare din cauză că Iurie Colesnic, scriitorul, istoricul şi deputatul, împreună cu Anatol Petrencu, dr. hab. în istorie, au fost purtaţi prin materie precum şcolarii repetenţi de către Zurab Todua, scriitor şi politolog rus, autorul cărţii „Moldavia i moldavskie kommunistî”, dar şi de alţi doi experţi ruşi - Kiril Tanaiev şi Vladimir Bruter.

 
 
 

Să spui că întrebările şi comentariile celor trei erau agresive ar însemna să nu prea spui nimic. Spre regret, istoricii noştri n-au fost pregătiţi să ţină piept obrăzniciei gazdelor, mai ales că iniţierea ultimilor în istoria României şi relaţiile ei cu actuala RM era cam deplasată. Or, în România nu se puteau întâmpla numai rele, odată ce ţara e în UE şi NATO, dar nici poziţia RM nu e atât de disperată, precum consideră ei. Liviu Iurea, corespondentul TVR la Moscova (originar din Humuleştii lui Creangă şi absolvent al Universităţii „Lomonosov” din Moscova), aflat alături de Colesnic şi Petrencu şi bine iniţiat în surprizele mediului moscovit, dădea răspunsuri prompte şi pline de tâlc la întrebările provocatoare, spre deosebire de ceilalţi doi, care s-au împotmolit în cursa întinsă.

Zurab a fost cel mai insistent: ghidat de moderator, i-a adresat o întrebare lui Petrencu, dar văzând că acesta cugetă prea mult, s-a apucat să-l ajute cu răspunsul. Sigur, promova ideea că, pe timpul românilor, a fost foarte rău şi, dacă radicalii fac unirea acum, fără a cugeta, pot să se verse râuri de sânge. Dată dracului a fost şi părerea sa că Moldova de dincolo de Prut trebuie să se unească cu RM. În cele un minut şi jumătate puse la dispoziţie, pământeanul nostru parcă era pus în priză, pentru a-şi prezenta adevărurile sale: după Unire, românii ţineau în Basarabia jumătate din jandarmii lor; o potenţială tentativă de unire în anii ’90 a cauzat conflictul transnistrean; comuniştii au venit pe cale democratică la putere şi vor să discute cu oricine că ei au făcut mult bine pentru RM; evenimentele din 7 aprilie trecut au fost puse la cale de unionişti; asupra unirii cu România trebuie de cugetat bine etc. N-a fost credibilă spusa lui Colesnic, subliniată şi de Petrencu, precum că vectorul RM e orientat spre integrare europeană, dar nici părerea lui Liviu Iurea - că Unirea o va face altă generaţie de basarabeni.



N-aş intra în discuţie cu Zurab în problema dată, dar talk-show-ul a avut loc cu o săptămână înainte de aniversarea a 92-a de la Actul Unirii, prilej de a cugeta asupra destinului nostru. Anihilarea conştiinţei naţionale a devenit un fel de politică de stat în fosta URSS, de la începuturi şi până la prăbuşirea ei. Dar perioada interbelică, a consolidat conştiinţa naţională a basarabenilor. Totodată, s-au făcut şi alte lucruri notorii despre care merită să ne amintim.

Păstrez acasă o relicvă de familie. E un certificat de împroprietărire acordat lui Zaharia Cernei, străbunicul meu. Documentul are nr. 552, eliberat la 10 martie 1923 de către instituţia „Casa noastră” şi atestă că străbunicul e împroprietărit pe veci cu şase hectare de pământ, acordate cu titlu gratuit. Adică, în timpul reformei agrare din 1921-1924, toate familiile de ţărani basarabeni au primit câte şase hectare de pământ. Remarcăm că ruşii n-au dat nimănui barem un petec de ţarină. Ce a fost în 1949 nici nu mai pomenesc. Românii au mai demarat în anii ’30 o impresionantă construcţie de şcoli în Basarabia. Am scris că peste 300 de cetăţeni au fost decoraţi de regele Carol II cu medalia „Pentru construcţii şcolare”. Tudor Golub, colaborator la Programul IREX-CPP, îmi spunea că, în 2008, prin proiecte de participare a comunităţilor, au fost reparate patru şcoli săteşti, care au fost construite anume în acea perioadă, dovadă că ele au fost edificate nu pentru un an-doi. Cei 22 de ani ne-au ocrotit de războiul civil din Rusia Sovietică, care a luat nouă milioane de vieţi, de un eventual Holodomor, care i-a costat pe ucraineni alte şapte milioane de vieţi... Moş Ilie Vlas, un consătean de-al meu care în 1947 a fost mobilizat la Donbas, îmi spunea acum zece ani că, cine n-a trăit în timpul României Mari, nu cunoaşte adevărata viaţă. România - spre deosebire de URSS, îmi spunea bătrânul miner - era un stat normal, unde autorităţile nu băgau la puşcărie pentru o anecdotă, n-au deportat gospodarii, n-au omorât şi aruncat în gropi de var medici, jurişti, învăţători şi preoţi, n-au trimis pe linia întâi a frontului băieţi de 18 ani neinstruiţi.

Viaţa în România Mare s-a ţinut pe credinţă, demnitate şi onestitate, îmi spunea moş Ilie: „Dacă în locul ei a venit un regim comunist, fără de Dumnezeu, dar cu minciună şi umilinţă, cum putem spune că am avut cu sovieticii un trai mai bun?”, mă întreba el. I-am strâns mâna, cu invidie că a trăit în viaţa sa şi perioada interbelică. Asemenea basarabeni vor Unirea. Ei ştiu cine şi de ce n-o doreşte…

ion.cernei@gmail.com

Un articol de: Ion Cernei
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md