„Moscova a văzut Crimeea că pe un fel de cârlig de care să ţină atârnată de ea toată Ucraina”

La periferia oraşului Simferopol din Crimeea, corespondentul nostru l-a întîlnit pe Serghei Suvainikov, care este deputat în Parlamentul Crimeei şi liderul organizaţiei Congresul Comunităţilor Ruseşti. Suvainikov are atîrnat în biroul său o hartă a Crimeei, o medalie din cel de-al doilea război mondial cu secera şi ciocanul şi, cu un aer volubil, îi povesteşte corespondentului nostru şi cui vrea să îl asculte despre problemele pe care le are de îndurat cultură şi limba rusă în Ucraina de astăzi.

„Acesta este rezultatul politicii de a le nega ruşilor, pentru care limba rusă este principalul element de identificare etnică, dreptul la naţiunea lor, la poporul rus. De a le nega dreptul de a le reaminti copiilor lor şi oamenilor tineri că sunt ruşi. De fapt este distrugerea naţionalităţii ruse, a conceptului poporului rus din Ucraina.”

Liderul Congresului Comunităților Ruse, Serghei Șuvainikov

Din luna noiembrie, de cînd a început criză politică din Ucraina, organizaţia pe care o conduce a făcut manifestaţii la Simferopol şi în alte părţi, arzînd steagurile Uniunii Europene şi învinovăţind Statele Unite şi Alianţa Nord Atlantică pentru actuală criză.

Populaţia din Crimeea urmăreşte cu îngrijorare ce se întîmplă la Kiev şi în alte părţi ale Ucrainei. Crimeea este singură regiune a Ucrainei în care populaţia majoritară este rusă, adică 60% din  populaţia de 2 milioane de oameni. Din secolul al 18-lea şi pînă acum 60 de ani – aniversarea este pe 19 februarie – peninsula a fost parte a Rusiei. Şi actuală situaţie tulbure, că şi creşterea tensiunilor etnice şi religioase, readuc în prim plan posibilitatea secesiunii, deşi, potrivit legislaţiei ucrainiene este illegal să se facă propagandă în mod deschis separatismului, în eventualitatea în care guvernul preşedintelui Ianukovici ar face un compromis cu opoziţia „fascistă”, aşa cum o numesc aceste organizaţii.

Scopul acestor organizaţii, scrie corespondentul nostru, este să ţină Crimeea în orbită de influenţă a Moscovei şi să împiedice apropierea ei de Uniunea Europeană. Tătarii din Crimeea reprezintă 12% din populaţia peninsulei şi ei au revenit în această regiune după sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, reîntorcîndu-se din deportările în care au fost trimişi de Stalin în timpul războiului.

Demonstrație împotriva protestatarilor din Kiev la Simferopol

Corespondentul nostru a poposit şi în mică localitate Belogorsk, la 40 de km distanţă de Simferopol, un tîrg ce a fost cîndva un centru comercial activ pe drumul Mătăsii şi se numea Karasubazar.
 
Primarul localităţii, Albert Kanghiev, este tătar şi este membru al Partidului Regiunilor al preşedintelui Viktor Ianukovici, şi el crede că deşi lucrurile pînă acum au fost calme, orice scînteie ar putea să schimbe situaţia dramatic:

„Este un oraş multietnic. Procentajul celor care s-au întors din deportări este de peste 30%, ceea ce înseamnă, destul de mult. Şi, orice chibrit aprins, ar putea duce la un incendiu…”

„Stop Maidan”. „Crimeea e pentru stabilitate”. „Nu extremizmului!”

În noiembrie anul acesta, Congresul Comunităţilor Ruseşti a organizat un marş că să marcheze Ziua de Unitate Naţională. Discursurile organizatorilor au fost despre măreaţă perioada a ţarismului şi despre puterea religioasă a ortodocşilor ruşi.

Temerile primarului par a fi întemeiate. La 100 de km distanţă de Ialta, corespondentul nostru a vorbit cu Irina, o rusoaica de vîrstă mijlocie: „Tătarii, tătarii care spun că au fost reprimaţi şi deportaţi. Un fel de uzbeci are vin aici, nu au nimic de-a face cu ce e aici, şi care spun – sunt tătar. Am fost oprimat, daţi-mi ceva pămînt! Şi li se da pămînt şi ei îl revînd cu mai mulţi bani şi fac profit! Cîştigă o mulţime de bani pentru nimic. Un fel de uzbeci patetici, tătarii…; sunt tătar şi da-mi…; vedeţi cum e…”

Congresul Comunităţilor Ruseşti şi Frontul Rusesc nu sunt singurele organizaţii pro-ruseşti din Crimeea. La 12 februarie, a avut loc o
 întîlnire la Simferopol a acestor organizaţii care să discute despre situaţia şi problemele ruşilor din Crimeea.

Au participat cîteva zeci, iar prin Skype a vorbit şi Iuri Mescov, un separatist pro-rus, care a fost preşedinte al Crimeei între 1994-1995. El a fost deportat din Ucraina pentru activităţile sale secesioniste în 2011 şi trăieşte acum la Moscova.

Vladislav Surkov

Alt participant la această reuniune este Valeri Podiahi, şeful organizaţiei Frontul Popular. El propune ca Kievul să închirieze Rusiei întreagă peninsula, în schimbul anulării datoriilor pe care Kievul le are la Moscova. Cînd corespondentul nostru l-a întrebat ce se va întîmplă după expirarea termenului de închiriere, el i-a răspuns fără să şovăie:

„Peste 99 de ani, nu cred că Ucraina o să mai fie o ţară independentă. Rusia va continuă să existe pentru că este un jucător global, la fel că Statele Unite, China, Uniunea Europeană. Aşa că Rusia va continuă să existe, cu siguranţă. Dar despre Ucraina…; de aceea eu cred că în principiu această soluţie ar putea să mulţumească pe toată lumea.”

Comunitatea tătarilor din Crimeea nu pare să agreeze o astfel de soluţie. Refat Hubarov, care a fost ales şef al guvernului tătarilor din Crimeea, spune că Moscova nu a făcut altceva după prăbuşirea Uniunii Sovietică decît să exploateze tensiunile regionale, că să îşi menţină influenţă în spaţiul post sovietic:

„După prăbuşirea URSS, Moscova a căutat în toate felurile cum să îşi menţină teritoriile sovietice – Nagorno-Karabach, dintre Armenia şi Azerbaijan, Transnistria din Moldova, provocările din Tbilisi, din Georgia. Încercările de a implică Frontul Popular în ţările Baltice… Centrul, Moscova, a văzut Crimeea că pe un fel de cîrlig de care să ţină atîrnată de ea toată Ucraina…”

Organizaţiile pro-ruseşti neagă că ar avea vreo legătură cu Moscova, dar prezenţa rusească este simţită peste tot, după cum a observat corespondentul nostru. Consulatul rusesc din Simferopol a dat paşapoarte ruseşti tuturor solicitanţilor, o politică ce a fost criticată de Kiev.

Săptămînă trecută, principalul consilier al preşedintelui Rusiei,  Vladislav Surkov, a făcut o călătorie secretă în Crimeea şi s-a întîlnit, în spatele uşilor închise, cu premierul din Crimeea, Anatoli Moghilev, cu preşedintele parlamentului local, Vladimir Konstantinov, şi cu guvernatorul Sevastopolului, Vladimir Iatuboi. Konstantinov se află astăzi (20 februarie) la Moscova, unde are întrevederi cu Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de stat.

Sursa: Europa Liberă