Tronsonul conductei de petrol în lungime de 67 de kilometri, care leagă centrul de distribuţie din oraşul Skovorodino, în Siberia de est, de frontiera nord-estică a Chinei, este, de fapt, o ramură a oleoductului Siberia-Pacific (localităţile Taişet, Irkutsk-Nahodka, Vladivostok). Conducta spre Pacific este ruta prin care Rusia intenţionează să intre ca actor principal pe piaţa energetică a Asiei, unde „setea energetică" a Japoniei a fost depăşită de cea a Chinei, ţară în care expansiunea economică generează un consum de petrol aflat într-o creştere ultrarapidă şi continuă.
Deocamdată, oleoductul către Pacific, planificat a avea o lungime de 2.750 kilometri şi o capacitate de cca 350.000 tone/zi, nu a ajuns la malul Mării Japoniei. Proiectul, care ar trebui să fie gata în 2012, este finalizat în proporţie de circa 50% între Taişet şi Skovorodino, dar, chiar şi aşa, este de natură să schimbe arhitectura strategică de export energetic a Rusiei şi, mai ales, paradigma relaţiei economice şi politice cu Europa – marele cumpărător din prezent, cu care Rusia se află într-o relaţie de interdependenţă.
Împreună cu ramura „chineză" inaugurată duminică, tronsonul Taişet-Skovorodino deschide regiunea Irkutsk, una dintre ultimele zone petrolifere încă neexploatate, către imensa economie a Chinei, care până acum importă petrol rusesc, în cantităţi modeste, pe căi feroviare. Consecinţa: noua cale de transport marchează primul pas ce concretizează deschiderea de pieţe alternative pentru energia rusească – o strategie care, dincolo de raţiunile economice, s-a coagulat şi ca răspuns la încercările, mai mult declarative, ale UE de a elimina dependenţa de importurile energetice ruseşti.
Legătura spre China a fost convenită în 2008, înaintea reapropierii ruso-occidentale iniţiate de Administraţia Obama. Conform acordului, China a plătit 20 de miliarde euro pentru livrării viitoare de petrol, programate să înceapă în 2011.
„Pentru noi este un proiect important, pentru că vom începe să ne diversificăm livrările de petrol", a declarat premierul rus, Vladimir Putin, care în alocuţiunea de la Skovorodino nu a uitat să puncteze comparaţia cu piaţa europeană şi concurenţa cu care aceasta se va confrunta de acum înainte. „Până în prezent, principalele livrări mergeau către partenerii noştri europeni, care primesc 120-130 milioane de tone de petrol rus (anual – n.n.)… După lansarea acestui tronson vom livra 30 milioane de tone în regiunea Asia-Pacific, iar după extindere, 50 de milioane. Va fi o concurenţă importantă pentru itinerariul european", a adăugat Putin, declarându-se convins că ţiţeiul rusesc va curge spre China până la finele anului. (Pentru a prelua petrolul în centrul de rafinare de la Daqing, compania chineză de transport petrolier trebuie să finalizeze partea sa de oleoduct, în lungime de 930 km.)
Chiar dacă în prezent Rosneft, Gazprom şi Transneft dau asigurări că producţia rusească este suficient de mare pentru a alimenta arterele energetice atât spre vest, cât şi spre est, experţi citaţi de Financial Times avertizează că, din cauza investiţiilor insuficiente în infrastructura de extracţie şi a scăderii naturale a producţiei în câmpurile deja exploatate, producţia zilnică a Rusiei, aflată la nivelul-record de cca 600.000tone/zi, urmează să scadă anul viitor. O eventuală criză a producţiei va determina creşterea preţului, dar şi o alegere a Rusiei cu privire la care dintre cei doi mari parteneri – Europa sau Asia – este prioritar.
Sursa: RL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
