Muzică

MUZICĂ: Două decenii „trigonice” cu Anatol Ştefăneţ

La o distanţă de 20 de ani, amiralii jazzului autohton arată corifeic şi adolescentin, în acelaşi timp, dezbrăcaţi parcă de orice obligaţii statutare. Pare-se, eternul concept al libertăţii artistice le-a asigurat longevitatea şi succesul, pe care ei îl savurează dozat, printre ţigări, cafea şi mulţi km de note muzicale…

Pe virtuozul violonist Anatol Ştefăneţ l-am găsit în studioul său, pierdut printre mormane de texte care vor face cuprinsul viitoarei sale cărţi. Liderul trupei „Trigon” mi-a vorbit despre ideile sale estetice, corelaţia dintre nou şi vechi, inovaţie şi tradiţie şi selecţia dură pe care le-a impus-o timpul. Dincolo de entuziasmul cu care l-am ascultat, nu am putut să trec cu vederea atmosfera de acalmie suspectă ce domnea în bârlogul „Trigonului”. Era oare liniştea dinaintea furtunii?

Omagiu Mariei Tănase

Am aflat că „se întâmplă ceva frumos” în formaţia „Trigon”. Deocamdată, membrii ei se destind puţin, după care vor declanşa o furtună artistică. Serviciul nostru „meteo-muzical” vă va spune despre ce este vorba. Actualmente, fiecare instrumentist este preocupat de proiecte individuale: Gari Tverdohleb, Alexandru Arcuş, Dorel Burlacu, nou-venitul chitarist Gheorghe Postoroncă, la fel şi liderul Anatol Ştefăneţ ticluiesc ceva. „În ce mă priveşte, lucrez la finisarea cărţii „Cinci studii folclorice pentru vioară şi violă”. Manualul cuprinde un set de cinci studii folclorice axate pe tradiţia interpretativă academică şi cea autohtonă. Sunt foarte bucuros că am acest răgaz pentru a-mi aşterne pe hârtie rodul experienţei mele muzicale; au stat prea mult timp în sertar, iar acum le-a venit vremea…”, ne-a povestit violonistul. El a mai spus că materialul didactic este dedicat studenţilor de la instituţiile de învăţământ superior cu profil muzical.

După finisarea „minivacanţei”, membrii formaţiei urmează să revină în sânul „Trigonului”, unde vor desfăşura un proiect-bombă. Este vorba despre colaborarea cu o interpretă de jazz din România, conlucrare ce se va solda cu cel de-al nouălea disc al formaţiei, care va cuprinde piese din repertoriul Mariei Tănase. „Am o simpatie aparte faţă de ea. De altfel, „Trigonul” mai are melodii readaptate ale distinsei cântăreţe, precum „Dodă-dodă”, „Tudoriţă lele” şi altele. Dar acum ne-am propus să imprimăm vreo şapte melodii ale ei, care vor fi interpretate de Maria Răducanu, în „limbajul” specific al formaţiei „Trigon”. Este o mărturie şi un omagiu pentru a readuce în conştiinţa noastră ceea ce a însemnat Maria Tănase pentru întreg arealul spiritual românesc”, a remarcat solitarul artist.

Finisarea discului va fi urmată de participarea trupei la Festivalul de ethno-jazz, turnee şi concerte prin oraşe europene, dar şi la Chişinău. „Vom avea o serie de concerte în Suedia, după care vom trece „prin curţile Chişinăului”, împreună cu invitaţii Anatolie Lapicus şi Iurie Mahovici, acţiune culturală care va începe în luna iunie. În fiece curte cu multe blocuri va fi plasată o scenă, pe care va evolua „Trigon”, a explicat Ştefăneţ. Instrumentistul spune că, prin aceasta, vor da o palmă subculturii, care s-a extins tot mai mult în ultima vreme. El califică gestul drept o clauză a trupei sale.

Convertiţi la „Trigon”

Anatol Ştefăneţ este de părere că proiectele ce nu ţin nemijlocit de „Trigon” sunt extrem de utile şi benefice, de aceea a optat pentru o formă de organizare mai democrată, oarecum atipică pentru nişte grei ai jazzului. „Conceptul muzical al formaţiei îmbină în sine muzica clasică, rock, jazz şi folclor, iar fără aceste incursiuni în alte genuri muzicale nu ar fi existat formula actuală. Consider nedrept să-i mistui pe muzicieni în „Trigon”, iar experienţa acumulată de prin alte părţi se reflectă totuşi aici – prin tehnică, manieră interpretativă şi cunoaşterea genurilor”, remarcă cu satisfacţie virtuozul.

Deşi, pe parcursul celor două decenii, unele salturi au fost în disonanţă cu „ideologia muzicală” a lui Anatol Ştefăneţ, acesta a ştiut să menţină echilibrul formaţiei. „Desigur, acest frumos parcurs muzical nu a fost lipsit de trădări de idei, scandaluri, supărări, nervozitate – ceea ce, în fond, este o rutină a fiecărei formaţii. Eu însă am încercat să mediez toate neînţelegerile şi să-i menţin în parametrii muzicali ai „Trigonului”. Dar a meritat, recunoaşte el, amintindu-şi cu nostalgie despre începuturi… „Prima noastră repetiţie am avut-o pe 7 octombrie 1992, încă pe vremea când erau cupoanele. Era dificil să subzişti. De altfel, nici acum nu stăm în lux, însă primii cinci ani au fost cei mai grei, nu aveam nici măcar unde să facem repetiţii”. Succesul pe care l-au avut în primele şase luni i-a încurajat pentru câteva decenii.

Emisari la „Ethno-Jazz”

Astăzi, de la această înălţime artistică, Anatol Ştefăneţ priveşte cu tact şi mulţumire: jos se văd oameni frumoşi, jazzmeni renumiţi, personalităţi marcante, „prieteni-rivali” ai genului, multe amintiri plăcute şi mai puţin plăcute, dar care fac priveliştea amintirilor sale vie şi colorată. Se amuză când îşi aduce aminte de perioada comunistă, rezervându-i o bilă mare şi neagră…

„Peste zece ani, am reprezentat România la diverse festivaluri de jazz. Acest lucru însă l-a deranjat pe un ex-ministru al Culturii din perioada comunistă. Apărusem în „Bila albă” a TIMPULUI, unde era scris despre faptul că am fost delegaţi în Franţa la acest festival. Respectiv, în „Bila neagră” era ministrul Afacerilor Interne, care era taxat pentru evadarea unui deţinut. Pe la 8 dimineaţă, mă trezesc cu un apel al ministrului Culturii, care îmi reproşa participarea noastră la festival. Cică, cine ne-a permis? Vă rog să daţi oproverjenie! La care eu i-am spus că din salariul meu de 800 de lei nu pot să subzist şi l-am întrebat dacă este gata să-mi asigure o existenţă decentă. Iar el a răspuns cu un „Nu”. La rândul meu, i-am zis la revedere!

Serbare doar cu artificii muzicale

Jazzul are mai multe ramificaţii – jazz-rock, clasic, contemporan, avangardist şi alte genuri. Formaţia „Trigon” posedă însă un jazz personificat, axat pe tradiţiile folclorice şi care mai poate fi regăsit în America Latină, Brazilia şi unele ţări din Africa. Anatol Ştefăneţ are o definiţie aparte pentru genul său artistic, supranumindu-l improvizaţie în stil folcloric. „De câte ori am încercat să ne ataşăm unui gen anume, spre exemplu – clasic, rock sau altele, întotdeauna ne-am ciocnit de nişte piloni bine plasaţi. Iar în momentul în care începi să împrumuţi ceva de la cineva, ajungi să semeni cu acel cineva, lucru care îmi displace. De aceea ne-am creat propria identitate artistică, ca să nu fim confundaţi cu nimeni”, a remarcat liderul trupei „Trigon”. Cât priveşte reacţia întârziată a publicului autohton, el explică că asta ţine de disponibilitatea şi abilitatea fiecăruia de a aprecia lucrurile – capitol la care suntem din nou codaşi. „Am cultivat mai multe generaţii de ascultători şi nu am făcut niciodată diferenţă între publicul francez, canadian sau moldovean. El este acela care vrea să vină ca să se bucure ascultând ceva frumos. Dar vă pot spune că, şi în cazul nostru, parabola „nu poţi fi profet în ţara ta” a fost valabilă”, ne-a mărturisit cu amuzament Anatol Ştefăneţ. Întrebat cum vor sărbători Ziua „Trigonului”, liderul acestuia s-a rezumat să remarce la fel de jovial că nu-i plac sărbătorile bombastice. „Nu consider că e necesar să ies şi să cânt în scenă cu toate diplomele şi medaliile… Vom evolua în vechiul stil, propriu „Trigonului”. Va fi un spectacol obişnuit, desfăşurat în cadrul „Ethno-jazz festival”. Probabil, o să avem şi nişte invitaţi mai speciali…”. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *