Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:53
Abonamente

Editorial 10 Octombrie 2017, ora 04:14    Din editia print

Marime Font

Muzica, sportul şi schimbul de informaţii - politici de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului

În România, despre „frații de peste Prut” am auzit vorbindu-se încă din clasa primară, iar mesajul „Basarabia e România” răzbate acum scris pe zidurile din orașe, drumuri naționale, în apropierea monumentelor istorice sau turistice, în timp ce Chișinăul este invocat tot mai des în hiturile muzicale. 

Imaginea Basarabiei a rămas neatinsă, inclusiv în perioada comunistă, însă multe alte lucruri mai pot fi făcute pentru a întări coeziunea între populația ce se află pe cele două maluri ale Prutului.

Cum? Prin inițiative ale societății civile și politici inter-guvernametale. Dar dacă ONG-urile sunt mult mai dinamice, la nivel politic lucrurile nu stau chiar atât de bine, pentru că, dincolo de bursele de învățământ sau împrumuturile financiare oferite Chișinăului de București, este loc pentru mult mai multe politici culturale.



Sigur, nu ne propunem acum să creăm o strategie, ci doar să identificăm unele dintre posibilele puncte de plecare pentru realizarea acesteia.
Muzica unește și poate întări procesul de coeziune. Am văzut cât de bine au fost primiți cei de peste Prut, indiferent dacă vorbeau română, ucraineană sau rusă, la unele show-uri TV din România, precum Românii au Talent, iUmor, Vocea României sau X-Factor. Mai mult, toate aceste programe au și sesiuni de preselecție în Chișinău, ceea ce arată inclusiv un interes social ridicat, tradus printr-o piață de marketing eficientă. Și dacă tot vorbim despre marketing, putem face o mică paranteză și să amintim cum trupa Lume, cu un exces anti-românesc cândva, a înțeles că România poate aduce numai beneficii celor din R. Moldova. Chiar și solista Irina Tarasiuc declara în acest an următoarele: „Mulțumim, România! Pentru noi a fost o experiență foarte deosebită!”. Tarasiuc a înțeles cu siguranță că pașaportul românesc nu reprezintă numai oportunitatea de a merge în Vest, chiar dacă, la nivelul discursului public, nu va recunoaște ferm acest lucru.

Ei bine, dacă muzica unește, sportul poate face același lucru. Ar trebui găsită, spre exemplu, soluția de a organiza o competiție pe ambele maluri ale Prutului, promovată la nivel național, fie că este vorba de handbal, basket sau, mai ales, fotbal. În România s-a organizat pe o durată de trei ani competiția fotbalistică Cupa Ligii, la care s-a renunțat din motive diferite, însă un asemenea trofeu, la care ar putea participa și echipele din primul eșalon din R. Moldova, chiar dacă ar avea o valoare pur simbolică, ar resuscita interesul maselor.

În acest sens, pot fi organizate zeci de festivaluri, concursuri, emisiuni TV etc, destinate concomitent populației din stânga și dreapta Prutului. Acestea trebuie promovate, evident, la nivel național. Cunoștințe despre elementele geografice, culturale, ecnomice și chiar politice ar face transferul de-o parte și de alta a Prutului, îmbogățind universul gnoseologic nu al elitelor, ci al oamenilor de rând, mult prea prinși în probleme zilnice pentru a avea timpul necesar de a se delecta cu informații de acest tip.

Zona informării, a mass-media, trebuie iarăși dezvoltată, și nu numai în vederea susținerii publicațiilor de limbă română din R. Moldova sau creării unor ziare noi, ci și prin preluarea în presa din România a cât mai multor știri de peste Prut, prin inserția lor în cotidian, în percepția de zi cu zi a indivizilor. E important ca acestea să nu facă trimitere doar la evenimente politice majore, ci și la cele sociale sau geopolitice. Astfel, românii de aici ar putea cunoaște mult mai bine partidele și oamenii politici din R. Moldova, probeleme economice, oportunitățile de acolo sau chiar şi problema transnistreană. Transmiterea zilnică a unor astfel de mesaje va intra în mentalul colectiv, iar coeziunea între cele două maluri ale Prutului va deveni mult mai puternică.

Totodată, la nivel internațional, institutele culturale coordonate de la București și Chișinău pot realiza mult mai multe programe de promovare a istoriei și identității comune. În 2017, Eurovision a reprezentat o mare șansă pentru ca cele două țări să trimită aceiași concurenți. Nu s-a ajuns la un numitor comun, dar poate că, în 2018, situația va fi cu totul alta. În acest caz, impactul mediatic va fi unul imens şi mentalul colectiv european va fi mai familiarizat cu ceea ce înseamnă cu adevărat România și R. Moldova.

De ce 2018? Evident, fiindcă se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și acesta ar putea fi startul pentru ca noi politici să întărească coeziunea socială dintre românii de pretutindeni. Pentru ca toate acestea să aibă loc, este nevoie de o serie de factori, dintre care cei mai importanţi sunt: realizarea unei strategii coezive corecte, dar şi viziune, și voința politică, care trebuie să fie prezentă atât la București, cât și la Chișinău.

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md