Neanderthalienii îşi alăptau copiii până la vârsta de 2 ani şi treceau prin ierni mult mai friguroase

Studiul oferă detalii fără precedent privind iernile cu temperaturi extreme, rezerva de apă şi perioada de alăptare ce ar fi influenţat creşterea copiilor, afirmă paleoantropologul Leslea Hlusko din cadrul Universităţii din California. Conform ScienceMag, cercetarea furnizează "informaţii puternice privind cele mai intime momente din viaţă şi relaţiile dintre Neanderthalieni şi dintre mamă şi copil”.

Cercetările anterioare au dovedit că membrele robuste şi pieptul lor a evoluat pentru a face faţă temperaturilor reduse din Europa, conform fosilelor analizate şi datate cu o vechime de 400.000 de ani. În prezent, cercetătorii au prezentat efectele directe ale climatului asupra vieţii copiilor din Payre, Franţa, pe care le-au comparat cu cele ale unui copil modern ale cărui rămăşiţe, vechi de 5400 de ani, au fost descoperite în acelaşi loc.

Antropologul Tanya Smith din cadrul Universităţii Griffith din Brisbane, Australia, a pregătit secţiuni reduse ca dimensiuni ale dinţilor ce aparţineau celor doi copii de neaderthalieni şi cei ce aparţineau copilului de om modern. Cu ajutorul unui microscop polarizat, specialista a identificat urmele dezvoltării zilnice din smalţul dentar ce poartă detalii asemănătoare cu cele ale inelelor arborilor. De asemenea, echipa sa a măsurat izotopii de oxigen, bariu şi plumb din dinţi.

Prin determinarea momentului apariţiei bariului, un indice al consumului de lapte, specialiştii au descoperit că ambii neanderthalieni au fost alăptaţi timp de 2,5 ani. Aceasta este perioada medie în care oamenii moderni din societăţile de vânători culegători îşi alăptau copiii.

Nivelul diferiţilor izotopi de oxigen din dinţii copiilor sugerează că Neanderthalienii au trecut prin ierni mai grele şi prin anotimpuri cu diferenţele mai bruşte de temperaturi decât copiii omului modern. Descoperirea confirmă apariţia unui climat mai stabil în ultimii 10.000 de ani. Ambii neanderthalieni prezentau semne ale stresului la nivelul dinţilor, fapt ce sugerează că în perioada iernilor erau mai bolnavi, însă astfel de caracteristici nu au fost observate şi în cazul dinţilor copilului ce aparţinea omului modern.