Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Opinii & Editoriale 18 August 2017, ora 05:31    Din editia print

Marime Font

Neutralitatea nu mai este o soluție. Înțelege oare Chișinăul acest lucru?

Luna septembrie reprezintă un test pentru securitatea europeană, iar asta pentru că după ce Rusia și Belarusul vor pune în practică exercițiul militar Zapad-17, suspectat de NATO că ar reprezenta o posibilă acțiune mascată de agresiune a statelor baltice sau a Ucrainei, un alt exercițiu militar va fi efectuat în contrapondere în Scandinavia și Marea Baltică.

 
 
 

Intitulat Aurora-17, acest exercițiu aduce în prim-plan Suedia, care va organiza cele mai mari manevre militare din ultimele două decenii, alături de SUA și alte țări membre NATO.

Ce este particular în acest caz? Evident, însăși politica Suediei, care începând cu 1949 a refuzat statutul de membru NATO militând pentru neutralitate, statut pe care l-a menținut inclusiv pe durata Războiului Rece, dar de care nu se mai poate preleva în actualul context al dinamicilor de securitate în Europa.



De data aceasta Suedia nu se implică în relația cu NATO în baza Parteneriatului pentru Pace, efectuând doar misiuni în Afganistan sau Kosovo, ci aduce SUA și alți membri ai Alianței pentru a efectua acțiuni militare defensive, pentru propria sa apărare, ceea ce în termenii diplomației militare se traduce prin faptul că Suedia se teme de posibila agresiune a Federației Ruse, ori în acest context neutralitatea nu mai este o soluție viabilă. Astfel, Aurora-17 va viza și acțiuni de apărare a Insulei Gotman, considerată portavionul Mării Baltice, având aceeași importanță strategică pe care
Crimeea o are în Marea Neagră.

Practic, după anexarea Crimeii și izbucnirea crizei din Ucraina, paradigma de securitate în Europa s-a modificat, iar statele aflate în zona de intersecții a faliilor geopolitice își pregătesc strategiile de apărare conform propriilor interese naționale.

Din păcate pentru Rusia, nici unul dintre aceste state nu doresc să se alăture unei alianțe cu Moscova. Dacă privim o hartă a Europei și a zonei de graniță a UE și NATO, observăm un sprijin enorm pentru aceste organizații, fie că vorbim de state membre sau de parteneri și aspiranți, plecând de la Georgia la Ucraina, România, Polonia, statele baltice sau cele nordice: Suedia, Finlanda sau Norvegia.

În tot acest flanc, Belarus – cea mai săracă țară a Europei, poate doar Republica Moldova o poate depăși - este singurul partener al Federației Ruse, însă natura relației este una cu totul alta, dependența, inclusiv economică și militară a regimului de la Minsk față de Rusia, fiind una extrem de puternică.

Lumea se schimbă și amenințările de securitate devin tot mai complexe, iar neutralitatea, pe care unii cetățeni ai Republicii Moldova o revendică nu mai poate fi o soluție reală pentru că ne aflăm într-o situație de pre-criză ce poate escalada oricând. Suedia, o țară extrem de dezvoltată, reprezintă un bun exemplu pentru Moldova, iar Chișinăul trebuie să înțeleagă că NATO este singura soluție de apărare și supraviețuire.

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul