Ei nu sunt subiect de titluri bombastice în presă, dar asta nu înseamnă că nu au nimic de spus. Așadar, continuăm rubrica dedicată oamenilor de rând și gândurilor ce-i frământă.
Nicolae Oprea, 47 de ani
„Sunt din raionul Șoldănești. M-am stabilit la Chișinău în 1985. Lucrez ca șef al Secției de producere la o tipografie particulară. Îmi place Chișinăul, mai ales sectorul Botanica și centrul orașului. Iată, am găsit expoziția dedicată lui Mihai Eminescu la rondul de lângă monumentul lui Ștefan cel Mare. Fotografiez bannerele cu informații interesante despre viața poetului ca să citesc acasă la calculator.”[…]
„În timpul liber mă plimb prin oraș cu soția, citesc, fac poze. Mulți din generația mea (a anilor ’60) au plecat peste hotare. Poate se simt bine în altă țară, dar mie îmi place aici acasă. Nicăieri nu pot să vorbesc limba mea și să mă întâlnesc mai des cu rudele mele ca în Moldova. Nicăieri nu voi găsi o înrudire sufletească mai strânsă cu oamenii decât aici.” […]
„Desigur, sunt multe probleme, mi-aș dori ca medicii și profesorii să primească salarii mai mari, dar eu cred că această criză va trece. Sunt sigur că o să fie mai bine în Republica Moldova. Noi trebuie să muncim și să încercăm să facem un bine pentru noi înșine și alții. Pe de altă parte, dacă tinerii au toate capacitățile profesionale să se angajeze legal peste hotare și simt că au nevoie de asta, nu trebuie să ezite să încerce.” […]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
