Opinii și Editoriale

Nici un motiv de bucurie

Dar ne place în Moldova. Ne obișnuim cu capcanele orașului. Nu mai avem emoții când e vorba de agresivitate. Suntem, cum se spune, căliți. Însă chiar și așa, există anumite momente în care nesiguranța și pericolul ni se par gigantice. Să ne amintim de Vadim Pisari, băiatul de 18 ani ucis de „pacificatorii" ruși în ziua de Anul Nou. Să rememorăm omorul ex-polițistului Ion Stratulat prin împușcare în 2011, dimineața la ora 10, în centrul orașului. Sau să trecem din nou în revistă vânătoarea de la Pădurea Domnească.

Un occidental, învățat cu traiul bun și cu o societate stabilă, dacă aude așa ceva nu crede. Sau crede că Moldova e undeva prin preajma țărilor controlate de teroriștii islamici. Noi, însă, ne-am obișnuit.

Ceea ce s-a întâmplat când a fost agresat Ghimpu, continuând cu grenada aruncată în balconul lui Drăguțanu, arată că Moldova scapă și mai mult de sub control. Am văzut zeci de inconștienți bucurându-se de bătaia încasată de Ghimpu și de grenada aruncată în casa lui Drăguțanu. Oameni buni, nu e nici un motiv de bucurie.

O țară în care unii cetățeni jubilează de încântare când un oficial e bătut și altul atacat cu arme, e o țară fără speranță. Gândiți-vă și altfel: nu există nici o lumină acolo unde oamenii se bucură public că un bătrân (indiferent cine e el) a luat bătaie și că în puterea nopții cineva, un nebun, aruncă o grenadă în balconul unei tinere familii, care doarme cu copiii în casă.

Nu suntem în Europa, suntem într-o casă de nebuni, dacă ne bucură așa ceva. Spunem că Ghimpu a trădat, iar Drăguțanu a furat? E mai rău să fii hoț și trădător decât criminal și bătăuș? Este o vorbă care spune că fiecare parohie are preotul pe care îl merită. Oare cu politica e altfel? Sau faptul că ei au greșit mai întâi ne dă o scuză? Suntem, ca societate, la nivelul copiilor de grădiniță, care când se bat se apară strigând „el a început primul"?

E absolut scârbos să asiști la un astfel de spectacol. Dar cum bețivii sunt amendați când se bat ca proștii în birturi, la fel se va întâmpla și acum. Pentru că astfel de apucături primitive vor avea o singură consecință: pază permanentă pentru toți oficialii. Nu ne pasă? Ba da, ne pasă, fiindcă paza asta trebuie să își ia salariul de undeva. Iar dacă nu am fost până acum destul de oropsiți, iată și vestea bună: paza se va plăti din banii noștri. Dar dacă nivelul nostru de civilizație e grăitor doar prin grenade rusești și bătaie, atunci așa ne trebuie.

Proiectele de țară, corecte și legale, nu se fac în câțiva ani, oricât ne-am dori. Perseverența oamenilor trebuie să se concentreze într-o singură direcție: reforme! Nu bătăi, nu grenade. Fiindcă o să se sature de noi întreaga lume și o să ne lase să ne facem plăcerea: să încuiem granițele și să ne dăm în cap.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *