Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Moldova 29 Februarie 2012, ora 05:40    Din editia print

Nicolae Andronic: „Bacalu este omul lui Lucinschi. Din frica de anticipate ar putea să apară şi un alt candidat”

Marime Font

Foto: europalibera.org
 
 
 

- Dle Andronic, de ce credeţi că potenţialul candidat la funcţia de preşedinte, Veronica Bacalu, a stârnit atâtea discuţii contradictorii? 

- Deoarece este o persoană necunoscută. Ea a trecut foarte repede prin istoria RM în calitate de viceguvernator al BNM şi nimeni nu poate spune prin ce s-a evidenţiat în acea perioadă. În condiţiile în care preşedintele RM reprezintă ţara în relaţiile externe, este foarte important cine va conduce ţara în următorii patru ani.

- Unii susţin că alegerea preşedintelui nu va schimba cu nimic situaţia din ţară. Dumneavoastră ce credeţi?

- Cu siguranţă. Chiar dacă preşedintele va fi ales, fie şi dna Bacalu, când oamenii se vor trezi din această mahmureală, vor realiza că nu s-au mărit pensiile sau salariile, că, de fapt, nimic nu s-a schimbat. De alegerea preşedintelui va depinde doar dacă va mai rămâne AIE la putere.



- Ar exista totuşi vreun argument în favoarea candidaturii Veronicăi Bacalu, cum ar fi experienţa ei internaţională la FMI?

- Nu. Un exemplu bun este ex-premierul Ion Sturza, care nu a fost înaintat la această funcţie deoarece el nu poate să tacă. Şi acum el s-a pronunţat asupra candidaturii Bacalu, a declarat chiar că aceasta ar fi basarabeancă, cuvânt interzis în timpul guvernării sale. În plus, Bacalu a fost responsabilă în ultimii ani de Uzbekistan şi Turkmenistan, ţări care nu au legătură cu FMI, şi nu poţi să spui că este un specialist atât de bun care poate lua decizii la nivel macro- şi microeconomic. Deşi, un preşedinte nici nu trebuie să fie un bun specialist, preşedintele trebuie să fie un fel de mediator între popor şi guvernare. Însă actuala guvernare se teme că se poate pune problema într-o zi să fie demis fie Filat, fie altcineva…

- Care ar fi riscul pentru Mihai Ghimpu dacă ar accepta această candidatură?

- Nu sunt avocatul lui, chiar l-am criticat de mai multe ori pentru nivelul său de cultură şi gândire. Dar în acest moment, Ghimpu a înţeles un lucru: în cazul în care va fi ales preşedintele, Bacalu sau altcineva, se va „reformata” Alianţa. Unii comunişti ar putea părăsi rândurile PCRM şi s-ar putea alătura lui Igor Dodon. Şi atunci, este inevitabil faptul că Ghimpu nu va mai fi de folos actualei Alianţe şi oricum va rămâne în opoziţie. În acest context, Ghimpu începe să se gândească la alegători. Nu văd cum ar putea vota pur şi simplu un candidat despre care nu ştie în ce măsură va respecta programul liberalilor sau al Alianţei. În această situaţie, Ghimpu trebuie să se poziţioneze foarte clar faţă de alegătorii săi pentru a mai putea ieşi vreodată la alegeri. Să nu se întâmple ca în cazul lui Iurie Roşca, că şi-a folosit electoratul pentru a ajunge la putere.

Totuşi, cea mai importantă problemă a actualei guvernări este ce se va alege din această Alianţă după terminarea mandatului, când PL ar putea avea un electorat din ce în ce mai puternic.

- Aţi declarat că Bacalu ar fi, de fapt, candidatura ex-preşedintelui Petru Lucinschi. Ce vă face să credeţi acest lucru?

- Declaraţiile anterioare despre Bacalu ale dlui Lucinschi demonstrează că influenţa acestuia este destul de mare. Este foarte stranie declaraţia juniorului Lucinschi care spune în TIMPUL că unii văd mâna lui Lucinschi în tot ce se întâmplă în RM. Nu văd mâna lui Lucinschi în faptul că în această noapte a fost frig, dar în jocurile de culise - da. Îl invit pe Chiril Lucinschi să ridice arhivele de la TV7, să vadă felicitarea de anul trecut a lui Vlad Filat pentru Petru Lucinschi, când îi spune că „noi mai avem cu dl Lucinschi să punem ţara la cale, trebuie să ne întâlnim a doua zi”. Pentru mine, ca politician vechi, această frază înseamnă foarte mult.

- A ajuns Veronica Bacalu la funcţia de viceguvernator cu susţinerea lui Petru Lucinschi?

- Sigur. Talmaci aproape că nu comunica deloc cu guvernarea de atunci. Când l-am întrebat de ce a tipărit moneda jubiliară înainte de aprobarea acesteia în Parlament, s-a supărat. A evitat controlul Parlamentului, nici rezerva de stat nu se ştia în ce bancă se află. Bacalu nu putea fi numită acolo fără ştirea lui Lucinschi. Legătura pe care o are Lucinschi cu Rusia ne face să analizăm candidatura Bacalu din mai multe puncte de vedere.

- De ce credeţi că PD a acceptat o candidatură propusă de PLDM?

- PD a acceptat această candidatură, deoarece şi Marian Lupu o cunoaşte pe Bacalu de pe vremea când lucra la Ministerul Economiei, dar şi pentru că sunt stresaţi de revenirea PCRM la putere. Acum sunt în stare să voteze orice candidatură care nu le-ar face nicio surpriză.

- Până la urmă, credeţi că se va alege preşedintele în această primăvară?

- Ei sunt obligaţi să aleagă preşedintele, frica de anticipate este atât de mare încât ar putea să se identifice şi un alt candidat. În Ţările Baltice a fost o situaţie similară, când s-au adus oameni la funcţii înalte din afară, dar aceştia erau oameni care s-au remarcat prin ceva. Încă nu este târziu ca preşedintele să fie ales fără nişte promisiuni exagerate pentru Igor Dodon şi fără constrângerea PL-ului. Altfel, Alianţa se va destrăma. Dodon va face mereu declaraţii contrar doctrinei ideologice a PL, după cum se spunea într-un cântec: „Lenin a murit, dar cauza lui a rămas”. Mai bine rămânea Lenin, şi murea cauza.
 
Nicolae Andronic este preşedintele Partidului Popular Republican (PPR), fost prim-vicepremier în guvernul Sturza.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul