Sinucigaşii din Gulag se dezbrăcau în pielea goală, se culcau în zăpadă şi în patru minute nu mai erau în viaţă
Noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a fost una a bocetelor pentru toată Basarabia. Atunci provincia a fost decapitată la propriu: familii de intelectuali, preoți, reprezentanți ai administrației românești care au decis să rămână acasă au fost arestați. Iar pe 14 iunie, fie în gările mai depărtate de localități, fie în gara din Tiraspol, bărbații învinuiţi de încălcarea legislației sovietice au fost separați de familii și, indiferent de vârsta sau starea sănătății, erau transportați în închisorile Gulagului.
În luna ianuarie, cu precădere în perioada 16–30 ianuarie 1942, o comisie din care făceau parte locotenentul inferior al Securității de Stat Rîjanov, locotenentul inferior al Securității de Stat Torsunov, sergentul Securității de Stat Firsakov, locotenentul inferior al Securității de Stat Rog, sergentul de securitate Soloviov au întocmit fişe ale inculpaţilor, care erau anexate la dosare, fiind vizate de către șeful echipei de anchetă, locotenentul securității de stat Livanov.
Persoanele arestate în noaptea bocetelor erau învinuite de activităţi contrarevoluționare. Fișa inculpatului conținea o rubrică în care Comisia din Ivdellag indica câți ani condamnatul trebuia să fie suspus la munci forțate. De regulă, formularea oficială era: „Inculpatul (numele, prenumele) trebuie să ispășească o pedeapsă de (numărul anilor) ani în Lagărele de muncă corecțională”. Ulterior, fiecare dosar era trimis spre examinare, în lipsa inculpatului, la Comisia Specială din cadrul NKVD-ului, care confirma învinuirea adusă și perioada de detenție.
Pentru majoritatea basarabenilor, răspunsurile Comisiei speciale au venit centralizat, la 12 martie 1942, la 27 iunie 1942 și la 1 iulie 1942. Aceste răspunsuri ne arată că basarabenii deportați în iunie 1941 au fost condamnați la munci forțate în două închisori ale Gulagului. Toți cei învinuiți pe motive politice și preoții au rămas să muncească la Ivdellag, în regiunea Sverdlovsk. Iar cei învinuiți pe motive economice, au fost transferaţi, în aprilie 1942, în lagărul stalinist din Karaganda, ținutul Krasnoiarsk. Spre deosebire de primii, cărora li se interzicea să scrie scrisori, cei duşi la Karaganda aveau dreptul să trimită câte două scrisori pe an, care evident că erau cenzurate.
Potrivit lui Scafaru, lagărul era înconjurat de un gard din scânduri, cu două rânduri de sârmă ghimpată. Pe un stâlp, dincolo de gard, era agățat un difuzor care funcționa fără întrerupere, zi și noapte. Deţinuţii erau hrăniţi de două ori pe zi, dimineața și seara, cu o ciorbă și două-trei linguri de terci din mălai sau ovăz. Primeau și câte 500 g de pâine de calitate proastă. Deși pâinea era grea ca piatra, când o luai în mână, fiecare se străduia să o mănânce imediat, fiindcă altminteri ți-o furau alții și rămâneai flămând toată ziua.
Mulți deținuți nu rezistau condițiilor la care erau supuși și își puneau capăt zilelor. Valeriu Harabagiu, din orașul Comrat, își amintea că sinucigaşii se dezbrăcau de puținele zdrențe pe care le aveau pe ei, se culcau în zăpadă și peste trei-patru minute se despărţeau de viaţă.
Când se trecea din viaţă vreun deţinut, medicul închisorii, condamnat şi el, doar constata decesul. De aceea în marea majoritate a certificatelor de deces, care se păstrează în dosarele de arhivă, drept cauză a morţii este indicată hemoragia internă sau cancerul la colon.
Lagărul de la Ivdel a fost închis în anii 1943–1944. Deţinuţii basarabeni rămași în viață au fost transferați în regiunea Krasnoiarsk. Eugen Livovschi a mers la locul de detenție al tatălui și a aflat de la localnici că, prin 1944, teritoriul, unde era amplasat lagărul, a fost nivelat cu un buldozer.
Astfel ocupantul sovietic a nimicit intelectualitatea noastră.
Mariana S. ȚĂRANU,
conferențiar universitar,
doctor în istorie
|
Am văzut scris la televizor: patron agenţie de turism comerciant motociclete De ce nu e recomandabil? Marcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte se realizează în diverse moduri: prin intermediul cazului (cărţile colegului) sau al prepoziţiilor (cartea de poveşti),...
( ) Citeşte tot articolulUn document aflat în arhivele Muzeului Literaturii Române Iaşi pune într-o lumină nouă activitatea secretă a lui Ion Creangă, despre care cercetătorii afirmă că este unul dintre puţinii mari oameni de cultură români din secolul al XIX-lea care nu a făcut parte...
( ) Citeşte tot articolulPurtarea măştii de protecţie împotriva coronavirusului nu va mai fi obligatorie în exterior în Israel cu începere de duminică, în cadrul ridicării treptate a restricţiilor legate de pandemie, au anunţat joi seară autorităţile israeliene, notează AFP, citată de Agerpres.
( ) Citeşte tot articolul