Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 17 Februarie 2018
Abonamente

Editorial 28 Decembrie 2016, ora 07:36    Din editia print

Marime Font

„Noi, pentru credință, putem face moarte de om”

Incidentul produs luni la redacția Cotidianului Național Independent TIMPUL pare a fi decupat din cele mai întunecate vremuri ale vandalismului și inchiziției medievale: o ceată de femei și bărbați, unii dintre ei îmbrăcați în sutane, năvălește cu strigăte în sediul redacției, perorând injurii, blesteme și amenințări cu răfuiala fizică. Unul dintre ei a strigat: „Noi, pentru credința noastră, putem face moarte de om”. Așadar, „moarte de om”, pentru „credința noastră”, în secolul XXI, în centrul Europei… 

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

O spun din capul locului: numai profesionismul și prezența de spirit ale ziariștilor a permis ca incidentul să nu degenereze într-o răfuială, cu vărsare de sânge.

…Eu și câțiva colegi ai mei (S. Ștefârță, N. Roibu și V. Basiul) eram la o întâlnire cu elevii de la Liceul „M. Eminescu” din Hâncești, prilejuită de ziua de naștere a poetului. Ne aflam în toiul dialogului cu cititorii când ni s-a telefonat și ni s-a spus ce se întâmplă în redacție. Am încheiat întâlnirea și ne-am grăbit la Chișinău. Când am ajuns la redacție, clădirea ei arăta ca după atacul unor sălbatici: pereții și geamurile murdare – murdare de albuș și gălbenuș de ouă, pe jos – ziare arse. Asta lăsaseră în urma lor „creștinii ortodocși din Moldova” – autorii atacului banditesc. Potrivit unei „declarații” lăsate la redacție, acest atac banditesc a fost organizat de… „creștinii ortodocși din Moldova”, expresie care ne asigură că o fi fiind vorba nu de câțiva, ci de TOȚI creștinii ortodocși din Moldova. Prin acest atac banditesc „creștinii ortodocși din Moldova” și-au manifestat „indignarea profundă vizavi de publicația TIMPUL”, concret, față de articolul „Popa Vană”, inspirat de duhul satanic”. Potrivit „declarației”, acest articol „aruncă hule împotriva lui Dumnezeu, batjocorind dogma Preasfintei Treimi”. Las cititorului plăcerea de a discuta această chestiune de dogmatică religioasă în unul din numerele viitoare, aici făcând doar următoarea precizare: cei care au citit articolul „Popa Vană” din ediția de vineri, din 12 ianuarie, au înțeles univoc că pamfletul este îndreptat anume împotriva celor care batjocoresc dogma Preasfintei Treimi.



Bineînțeles, motivul invocat este un pretext; adevăratul motiv al „revoltei” fiind altul. Vom lăsa poliția, organele de anchetă să-și facă datoria - sperăm că o să și-o facă! -, dar din start ne este clar că acest act de banditism nu a fost unul spontan, ci unul bine organizat. De către cine? De către cei care, de ani de zile, încurcă Partidul Comunist cu Biserica, folosesc Biserica în beneficiul ideologic al Partidului Comunist și pe care eu i-am numit ironic „noua sfântă treime, trinitate națională Tatăl (V. Voronin), Fiul (V. Tarlev) și Sfântul Duh (popa Vană), care… mint din Altar și ciordesc din Buget”. Nu „dogma Preasfintei Treimi” este atacată aici, ci recenți neofiți, convertiți de la comunism la ortodoxism, uzurpatorii care se cred „unșii” lui Dumnezeu, elemente ale Preasfintei Treimi, și care folosesc bisericile pe post de filiale ideologice ale Partidului Comuniștilor și ca tribună electorală. Repet: vom lăsa poliția să-și facă datoria, noi însă vom desfășura, paralel, investigația noastră. Pentru că prea multe lucruri ni se par ciudate chiar la această fază. De ce poliția n-a intervenit cu promptitudine și n-a reținut pe nimeni? Cum se explică faptul că primii care au aflat despre atacul pus la cale de jurnaliștii de la Radio din Dealul Schinoasei? De la cine au aflat? De ce o ziaristă de la „Flux”, Ludmila Moraru, era printre „revoltați” și-i „asigura” pe aceștia cu ouă? De ce Televiziunea din Dealul Schinoasei nu a pus pe post materialul filmat? De ce nu s-a prezentat nimic despre acest atac banditesc de la Euro TV”, post de televiziune controlat azi de PPSD? Ș.a.m.d.

Avem vie în memorie trista dimineață de 23 iunie 2004, când a fost atacată și bătută cu ranga în cap colega noastră Alina Anghel. Chiar în acea zi, într-o conferință de presă, l-am acuzat personal pe V. Voronin ca fiind vinovat de cele întâmplate. Atunci, Voronin a reacționat imediat, încercând să se spele și acuzându-ne pe noi. Atunci, Voronin a promis că vinovații vor fi prinși și trași la răspundere. A trecut însă atâta timp și vinovații așa și nu au fost găsiți. Vom reveni la acest subiect foarte curând… Și în cazul atacului banditesc de luni asupra redacției TIMPUL vinovatul moral este personal același V. Voronin, președintele RM. Explic de ce cred așa.

În RM se întâmplă un lucru extrem de grav și periculos de când la putere a venit partidul condus de V. Voronin. Prin politica sa de așa-zisa sprijinire a Bisericii, Voronin, de fapt, a confiscat Biserica, stimulând un soi foarte periculos de fundamentalism ortodox de tip islamic și transformând Mitropolia Moldovei într-un fel de inchiziție. La toate nevoile pe care le are această societate, se mai adaugă una, foarte periculoasă – neagra intoleranță religioasă. La ce poate duce un asemenea fundamentalism, se știe. Astfel, grație acestei politici a guvernării comuniste, Biserica se transformă din păstor moral și instanță morală într-o instanță politică și ideologică. Astfel, cum poate fi calificat faptul că prim-ministrul, persoană laică, reprezentant al statului, în condițiile în care Biserica e despărțită de stat, urcă la amvon și predică alături de mitropolit? Anume această stare anormală și periculoasă a fost vizată în materialul „Vlădica Tarlev”, care, chipurile, a trezit indignarea profundă” a „creștinilor ortodocși din Moldova”. Ni se pare cu totul ciudat faptul că nu a „trezit indignarea profundă” „evoluția lui Tarlev pe post de mitropolit…

Una dintre „revoltatele” care aruncau cu ouă în geamurile redacției a declarat la PRO TV Chișinău: „Când l-au ponegrit pe Mahomed, care el într-adevăr nu-i Dumnezeu, tot poporul s-a răsculat, dar acum, când e vorba de Dumnezeul adevărat, într-o țară ortodoxă, noi nu avem dreptul, avem dreptul, ei singuri s-au cerut la violență”… Prin această declarație s-a spus totul. (Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat cu această „creștină”, dacă declara că „Mahomed nu-i Dumnezeu adevărat” într-o țară islamică.) Observați, „creștinilor ortodocși din Moldova”, drept model le servește fundamentalismul islamic… Mă întreb, ce va mai rămâne din această „țară ortodoxă”, cât de ortodoxă va fi ea mâine, dacă toleranța creștină e înlocuită cu intoleranța și fundamentalismul de tip islamic? Autoarea declarației recunoaște deschis că acțiunile lor sunt acțiuni de violență. Și pentru teroriștii islamici violența e un prilej de mândrie și credință.

Iată de ce, noi luăm în serios amenințarea „Noi, pentru credință, putem face moarte de om”. Rețineți, domnule Voronin, această amenințare a fost făcută la adresa unei redacții. Mâine, amenințarea ar putea fi făcută și la adresa altor instituții. Toate posibilele consecințe ale acestei amenințări sunt pe conștiința dvs., sponsorul moral al fundamentalismului religios, dar și al celui național antiromânesc, numit, impropriu, moldovenism primitiv.

Constantin Tănase, 17 ianuarie 2007, Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul