Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Finanţe 2 Iunie 2016, ora 08:11    Din editia print

Noroc de cel ce s-a născut acasă

Marime Font

Moldovenii au devenit mult mai interesați să-și redobândească cetățenia românească în ultimii doi ani. 

Oricât am încerca să idealizăm motivele – că îi doare nedreptatea comisă în 1940 și că a venit momentul reabilitării adevărului istoric - cetățenii Republicii Moldova sunt constrânși și ghidați adesea de raționamente materiale. Am discutat zilele acestea cu o mamă tânără, care crește doi copii. Unica sursă de venit a familiei, cu excepția câștigurilor instabile și destul de modeste ale soțului, este indemnizația lunară pentru îngrijirea copiilor. Doamna nu se plânge, pentru că familia reușește cumva să se descurce. Locuiesc împreună cu părinții, nu trebuie să plătească taxa pentru chirie. Dar recunoaște că anul trecut a depus dosarul cu documente pentru redobândirea cetățeniei și abia așteaptă să-și ia pașaportul românesc. Odată cu el în casă vor mai veni cam câte 100 de euro lunar în calitate de indemnizații pentru ambii copii din partea statului român. Corina M. și soțul ei au făcut și niște calcule deja. Până micuții fac 18 ani, părinții nu vor ridica banii de pe conturi, așa încât copiii să poată decide singuri ce vor face cu „banii lor” când cresc mari.

Despre cei „50 de euro ai copilului” atât de așteptați de mămicile din Moldova am auzit vorbindu-se nu o singură dată. Dar pentru că nu toți părinții cu cetățenie dublă îi primesc și pentru că nu e totul chiar atât de simplu cum pare la prima vedere, am decis să facem o mică cercetare și comparație în același timp. La ce pot spera mamele care îngrijesc un copil în Moldova și care e sprijinul oferit unui părinte în România?
Mamă în Republica Moldova. Proiecte și inițiative în regim de așteptare



Așadar, dacă aștepți un copil, poți miza pe trei tipuri de alocații (indemnizații) din partea statului Republica Moldova:

Indemnizaţia de maternitate - se acordă doar persoanelor asigurate, adică celor, care sunt rezidenți permanent sau temporar în RM și plătesc contribuțiile de asigurări sociale. Dacă femeia însărcinată nu lucrează, ea are dreptul la indemnizaţia de maternitate calculată din venitul oficial al soţului angajat.

Mărimea indemnizației de maternitate este de 100% din media veniturilor lunare din ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical. Concediul se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de aproximativ 4 luni în cazul femeilor însărcinate cu unul sau doi copii, și aproape 6 luni - în cazul mămicilor însărcinate cu 3 și mai mulți copilași. Dacă femeia lucrează la mai multe locuri de muncă, indemnizaţia de maternitate se va calcula din salariile acumulate la toate locurile de muncă.
Pentru ilustrare convențională, salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 este propus în cuantum de 5050 lei. Să nu uităm însă că această sumă „propusă”, pentru marea majoritate a femeilor angajate oficial, nu este salariul mediu, ci unul la care visează.
Indemnizaţia unică la naşterea copilului. Indemnizaţia la naşterea primului copil constituie 3 100 de lei, iar la naşterea fiecărui copil următor – 3400 de lei, atât în cazul persoanelor asigurate, cât și al celor neasigurate. Decizia luată de autoritățile din Orhei, de a „dubla indemnizația unică” rămâne, totuși, o excepție umbrită de conotații politice.

Indemnizaţia lunară de întreţinere / educare a copilului. Persoanele asigurate beneficiază de ea până la vârsta de 3 ani, iar cele neasigurate – până la 1,5 ani ai copilului. Mărimea indemnizaţiei lunare constituie 30% din venitul mediul lunar pentru ultimele 12 luni calendaristice până la ieşirea în concediu, dar nu mai puţin de 400 de lei pentru fiecare copil.

Luni, 23 mai, Platforma Comună de Dialog a Doamnelor Deputate din Parlamentul Republicii Moldova a readus în discuție politicile publice în domeniul îngrijirii copiilor cu vârsta de până la 3 ani. Un nou proiect de lege elaborat recent își propune să stimuleze revenirea la muncă a tinerilor părinți. Una dintre opțiunile acestuia prevede creșterea indemnizaţiei pentru doi ani de la naştere, cu un cuantum lunar de 60% din baza de calcul stabilită în primele 12 luni pentru fiecare copil şi 30% din baza de calcul pentru următoarele 12 luni.

Același proiect prevede că mărimea indemnizaţiei unice la naşterea copilului va fi egală cu valoarea coşului minim de bunuri necesare la naşterea copilului estimate actualmente la 6000 de lei și achitarea indemnizației persoanelor neasigurate până la atingerea vârstei de 2 ani a copiilor. Vom urmări, deci, foarte atent evoluția proiectului de lege.

Mamă în România. Indemnizații mai mari, dar fără limite maxime

La moment, părinţii români pot să opteze ori pentru concediu de creștere a copilului până la un an, ori pentru concediu până când copilul împlineşte doi ani, iar indemnizaţia lunară are atât limite minime, cât și maxime. De la 1 iulie, părinţii vor putea să beneficieze numai de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Parlamentarii sunt de părere că noile prevederi vor asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor:

Indemnizaţia lunară aferentă concediului de îngrijire va avea doar o limită minimă („nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată”), nu însă și maximă, ca acum. Astfel, după creşterea, la 1 mai, a salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei, indemnizaţia lunară va avea un cuantum minim de 1.062,5 lei (peste 5000 MDL).

Sub incidența beneficiarilor de concediu pentru creșterea copilului cad și persoanele care în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente și venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit.

Pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară (cu gemeni), începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere, nivelul indemnizaţiei va fi majorat cu 1.062,5 lei românești.

Părinţii care vor opta pentru o revenire mai rapidă în câmpul muncii vor primi lunar un stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă aferentă concediului, adică 531,25 lei românești. În prezent, stimulentul de inserţie are un cuantum lunar de 500 de lei. La fel ca în prezent, oricare dintre cei doi părinţi ai copilului va putea să ceară intrarea în concediul de creştere a copilului şi stimulentul de inserţie.

Am fixat doar câteva aspecte ale dreptului și obligației de a fi părinte, tratate în două state vecine. Fără a încerca să epuizez subiectul, ajung la o concluzie mai veche. Politicile sociale menite să sprijine și să stimuleze natalitatea se implementează, schimbările se produc atât la noi, cât și în România, doar că ritmurile și punctele de reper rămân a fi foarte diferite.
 

Un articol de: Ana Trifan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul