Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:13
Abonamente

Economie 23 Iunie 2017, ora 07:52    Din editia print

O șansă pentru agricultura din Republica Moldova

Marime Font

În timp ce unii agricultori din Republica Moldova se roagă să plouă pentru a avea o roadă bogată, alții apelează la metode inovative ca recolta lor să nu depindă de condițiile climaterice. Este și cazul, unui agricultor din raionul Criuleni, care, acum un an, a decis să utilizeze sistemul conservativ pentru a planta grâu pe o suprafață de 70 ha de pământ. În ce constă această metodă, ce avantaje are, cât de rentabilă este, dar și de ce o recomandă specialiștii, aflați în continuare.

„Metoda agriculturii conservative nu usucă solul”

Mihai Cerguță este agricultor de mai bine de 30 de ani. Bărbatul a fost unul din inițiatorii unui SRL din satul Cimișeni, raionul Criuleni. Societatea, în prezent, are în gestiunea sa peste 1500 de hectare de pământ. Suprafața este cultivată cu grâu, porumb, floarea-soarelui și cartofi. Bărbatul, curios din fire, a căutat întotdeauna să-și modernizeze activitatea, de aceea cerealele sale se bucură de un succes real pe piața autohtonă. Acum un an, agricultorul a înțeles că trebuie să folosească noi metode de prelucrare a solului pentru a obține mai multă roadă, fără a-l deteriora. Astfel, a aflat despre proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova” al Programului Managementul Durabil al Terenurilor din cadrul proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), iar ulterior a decis să folosească pe o parte din terenuri metoda agriculturii conservative în schimbul celei tradiționale. „Cu toate că în Republica Moldova există agricultori care de patru-cinci ani practică metoda sistemului conservativ, pentru noi aceasta este nouă. Am început prelucrarea pământului cu scarificatoare și am obținut efecte pozitive după trei ani. Însă, am ajuns la concluzia că există probleme cu reținerea umidității în sol, așa că în 2016 am trecut la metoda agriculturii conservative. Acest teren nu a fost prelucrat deloc, am strâns porumbul la 25 septembrie 2016, iar la 10 octombrie am semănat grâul în câmp direct”, explică Mihai Cerguță. Potrivit agricultorului, prin asta și se caracterizează metoda inovativă, dacă în agricultura tradițională, terenul se ară, se cultiva, se seamănă etc., în agricultura conservativă nu se face nimic și doar cu ajutorul semănătorii speciale se plantează semințele. Această metodă nu usucă solul și nu distruge microorganismele de pe suprafața sa, care ulterior contribuie la dezvoltarea plantei, de aceea roada este mai bogată decât pe loturile semănate după modelul tradițional.

„Vom avea o recoltă mai bogată, decât în lanurile semănate tradițional”

Astfel, agricultorul spune că lanul de grâu semănat după metoda conservativă va avea o recoltă mai mare decât lanurile semănate tradițional. Mai mult decât atât, datorită faptului că stratul vegetal nu a fost distrus în timpul arăturii, acesta a menținut umezeala, iar grâul s-a dezvoltat foarte bine, în ciuda ninsorilor din luna aprilie și a precipitațiilor reduse din mai. „Putem observa cu ochiul liber că vom avea o recoltă bogată, în ciuda faptului că primăvara ne gândeam că anul acesta nu vom mânca pâine albă. În perimetru de 50 de kilometri nu există câmp mai frumos ca acesta. Unde mai pui că în lanurile semănate după metoda tradițională spicul este deja copt, iar acesta e încă verde. Recolta de pe un hectar va fi cu o tonă de grâu mai mare decât cea de pe un lan semănat în mod tradițional”, spune bărbatul.


Mihai Cerguță crede că treptat va trece cu toate culturile la această metodă inovativă pentru că este una mult mai rentabilă, ecologică și profitabilă. Totuși, bărbatul spune că aceasta are și câteva dezavantaje. „Pe lângă toate avantajele enumerate mai sus, remarcăm că la un hectar de pământ folosim doar 15 litri de motorină pentru semănat, pe când atunci când utilizăm metoda tradițională avem nevoie de două ori mai mult combustibil. Iar printre dezavantaje este faptul că după semănatul conform metodei conservative, pământul necesită introducerea mai multor îngrășăminte și pesticide. Unde mai pui că și o semănătoare pentru această metodă costă peste 150 de mii de euro, bani pe care i-am obținut sub formă de grant în cadrul Programului Managementul Durabil al Terenurilor din cadrul proiectului MAC-P. Dar uitându-ne acum la rezultate putem spune cu certitudine că a meritat investiția”, afirmă agricultorul

„Tehnologia conservativă vine în contextul păstrării și sporirii fertilității solului”

În cadrul acestui proiect Mihai Cerguță a beneficiat nu doar de un grant postinvestițional pentru procurarea unei combine dotată cu o semănătoare pentru plantarea direct în sol, dar și de suport științific și consultativ.



Sergiu Gavrilaș, doctor în științe agricole, consultant pentru implementarea tehnologiilor conservative în cadrul proiectului MAC-P, spune că sistemul conservativ în varianta semănat direct este pretabil în special pentru toate culturile de câmp, cu excepția sfeclei pentru zahăr. „Principalele probleme care pot apărea în cadrul acestui sistem este calitatea semănatului. Fiindcă pe de o parte resturile vegetale sunt foarte importante, păstrează apa în sol, creează condiții favorabile pentru dezvoltarea culturilor, dar pe de altă parte acestea opun forță la semănat și atunci când agricultorul nu ține cont de acest fapt, fie seamănă prea adânc, fie semințele nimeresc printre resturi”, explică Sergiu Gavrilaș Totuși, expertul recomandă sistemul conservativ tuturor agricultorilor ca o soluție viabilă în contextul schimbărilor climaterice care se produc în Republica Moldova. Mai mult ca atât, consultatul susține că în urma folosirii tehnologiilor tradiționale se observă tendința de degradare a solului, iar tehnologia conservativă vine în contextul păstrării și chiar sporirii fertilității solului.

„Dacă nu vom proteja solul, riscăm să asistăm la deșertificarea Republicii Moldova”

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Republica Moldova, menționează că sistemul conservativ de agricultură, este șansa agricultorilor de a putea avea un pământ roditor, indiferent de condițiile climaterice „Dacă nu se va lucra pe ideea de protejare a solului, s-ar putea ca peste 10-15 ani, odată cu încălzirea globală, să avem solul de la Vulcănești sau de la Cahul. Acolo, unde a început deja procesul de deșertificare, acesta nu va mai putea fi oprit. Deșertificarea este legată de cantitatea de precipitații, de aceea noi încercăm prin managementul durabil al terenurilor să asigurăm fertilitatea acestuia, indiferent de condițiile climaterice”, conchide ecologistul.

Programul de granturi postinvestiționale „Managementul Durabil al terenurilor” al proiectului MAC-P, promovează o agricultură profitabilă din punct de vedere economic, prin aplicarea unor practici și tehnologii pentru cultivarea fără a degrada mediul sau a reduce din fertilitatea solului. Iar sistemul Conservativ de Agricultură este utilizat cu succes în multe țări din lume, între care România și Polonia.

Un articol de: Ana Marchitan
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md