Astăzi 21 Iunie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 17:09
Abonamente

Economie 23 Iunie 2017, ora 07:52    Din editia print

O șansă pentru agricultura din Republica Moldova

Marime Font

În timp ce unii agricultori din Republica Moldova se roagă să plouă pentru a avea o roadă bogată, alții apelează la metode inovative ca recolta lor să nu depindă de condițiile climaterice. Este și cazul, unui agricultor din raionul Criuleni, care, acum un an, a decis să utilizeze sistemul conservativ pentru a planta grâu pe o suprafață de 70 ha de pământ. În ce constă această metodă, ce avantaje are, cât de rentabilă este, dar și de ce o recomandă specialiștii, aflați în continuare.

„Metoda agriculturii conservative nu usucă solul”

Mihai Cerguță este agricultor de mai bine de 30 de ani. Bărbatul a fost unul din inițiatorii unui SRL din satul Cimișeni, raionul Criuleni. Societatea, în prezent, are în gestiunea sa peste 1500 de hectare de pământ. Suprafața este cultivată cu grâu, porumb, floarea-soarelui și cartofi. Bărbatul, curios din fire, a căutat întotdeauna să-și modernizeze activitatea, de aceea cerealele sale se bucură de un succes real pe piața autohtonă. Acum un an, agricultorul a înțeles că trebuie să folosească noi metode de prelucrare a solului pentru a obține mai multă roadă, fără a-l deteriora. Astfel, a aflat despre proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova” al Programului Managementul Durabil al Terenurilor din cadrul proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), iar ulterior a decis să folosească pe o parte din terenuri metoda agriculturii conservative în schimbul celei tradiționale. „Cu toate că în Republica Moldova există agricultori care de patru-cinci ani practică metoda sistemului conservativ, pentru noi aceasta este nouă. Am început prelucrarea pământului cu scarificatoare și am obținut efecte pozitive după trei ani. Însă, am ajuns la concluzia că există probleme cu reținerea umidității în sol, așa că în 2016 am trecut la metoda agriculturii conservative. Acest teren nu a fost prelucrat deloc, am strâns porumbul la 25 septembrie 2016, iar la 10 octombrie am semănat grâul în câmp direct”, explică Mihai Cerguță. Potrivit agricultorului, prin asta și se caracterizează metoda inovativă, dacă în agricultura tradițională, terenul se ară, se cultiva, se seamănă etc., în agricultura conservativă nu se face nimic și doar cu ajutorul semănătorii speciale se plantează semințele. Această metodă nu usucă solul și nu distruge microorganismele de pe suprafața sa, care ulterior contribuie la dezvoltarea plantei, de aceea roada este mai bogată decât pe loturile semănate după modelul tradițional.

„Vom avea o recoltă mai bogată, decât în lanurile semănate tradițional”

Astfel, agricultorul spune că lanul de grâu semănat după metoda conservativă va avea o recoltă mai mare decât lanurile semănate tradițional. Mai mult decât atât, datorită faptului că stratul vegetal nu a fost distrus în timpul arăturii, acesta a menținut umezeala, iar grâul s-a dezvoltat foarte bine, în ciuda ninsorilor din luna aprilie și a precipitațiilor reduse din mai. „Putem observa cu ochiul liber că vom avea o recoltă bogată, în ciuda faptului că primăvara ne gândeam că anul acesta nu vom mânca pâine albă. În perimetru de 50 de kilometri nu există câmp mai frumos ca acesta. Unde mai pui că în lanurile semănate după metoda tradițională spicul este deja copt, iar acesta e încă verde. Recolta de pe un hectar va fi cu o tonă de grâu mai mare decât cea de pe un lan semănat în mod tradițional”, spune bărbatul.


Mihai Cerguță crede că treptat va trece cu toate culturile la această metodă inovativă pentru că este una mult mai rentabilă, ecologică și profitabilă. Totuși, bărbatul spune că aceasta are și câteva dezavantaje. „Pe lângă toate avantajele enumerate mai sus, remarcăm că la un hectar de pământ folosim doar 15 litri de motorină pentru semănat, pe când atunci când utilizăm metoda tradițională avem nevoie de două ori mai mult combustibil. Iar printre dezavantaje este faptul că după semănatul conform metodei conservative, pământul necesită introducerea mai multor îngrășăminte și pesticide. Unde mai pui că și o semănătoare pentru această metodă costă peste 150 de mii de euro, bani pe care i-am obținut sub formă de grant în cadrul Programului Managementul Durabil al Terenurilor din cadrul proiectului MAC-P. Dar uitându-ne acum la rezultate putem spune cu certitudine că a meritat investiția”, afirmă agricultorul

„Tehnologia conservativă vine în contextul păstrării și sporirii fertilității solului”

În cadrul acestui proiect Mihai Cerguță a beneficiat nu doar de un grant postinvestițional pentru procurarea unei combine dotată cu o semănătoare pentru plantarea direct în sol, dar și de suport științific și consultativ.



Sergiu Gavrilaș, doctor în științe agricole, consultant pentru implementarea tehnologiilor conservative în cadrul proiectului MAC-P, spune că sistemul conservativ în varianta semănat direct este pretabil în special pentru toate culturile de câmp, cu excepția sfeclei pentru zahăr. „Principalele probleme care pot apărea în cadrul acestui sistem este calitatea semănatului. Fiindcă pe de o parte resturile vegetale sunt foarte importante, păstrează apa în sol, creează condiții favorabile pentru dezvoltarea culturilor, dar pe de altă parte acestea opun forță la semănat și atunci când agricultorul nu ține cont de acest fapt, fie seamănă prea adânc, fie semințele nimeresc printre resturi”, explică Sergiu Gavrilaș Totuși, expertul recomandă sistemul conservativ tuturor agricultorilor ca o soluție viabilă în contextul schimbărilor climaterice care se produc în Republica Moldova. Mai mult ca atât, consultatul susține că în urma folosirii tehnologiilor tradiționale se observă tendința de degradare a solului, iar tehnologia conservativă vine în contextul păstrării și chiar sporirii fertilității solului.

„Dacă nu vom proteja solul, riscăm să asistăm la deșertificarea Republicii Moldova”

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Republica Moldova, menționează că sistemul conservativ de agricultură, este șansa agricultorilor de a putea avea un pământ roditor, indiferent de condițiile climaterice „Dacă nu se va lucra pe ideea de protejare a solului, s-ar putea ca peste 10-15 ani, odată cu încălzirea globală, să avem solul de la Vulcănești sau de la Cahul. Acolo, unde a început deja procesul de deșertificare, acesta nu va mai putea fi oprit. Deșertificarea este legată de cantitatea de precipitații, de aceea noi încercăm prin managementul durabil al terenurilor să asigurăm fertilitatea acestuia, indiferent de condițiile climaterice”, conchide ecologistul.

Programul de granturi postinvestiționale „Managementul Durabil al terenurilor” al proiectului MAC-P, promovează o agricultură profitabilă din punct de vedere economic, prin aplicarea unor practici și tehnologii pentru cultivarea fără a degrada mediul sau a reduce din fertilitatea solului. Iar sistemul Conservativ de Agricultură este utilizat cu succes în multe țări din lume, între care România și Polonia.

Un articol de: Ana Marchitan
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 21 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Totul se poate împărtăși

Igor Dodon ne face în continuare de rușine cu medaliile aruncate cui se nimerește (dinspre Est), cu fotografii total deplasate pentru un președinte, cu comentarii agramate în rețelele de socializare.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 20 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Păcate mari și mici

Am vorbit despre păcate veniale, de moarte, strigătoare la cer, capitale - despre toate posibilele clasificări ale lor, însă există o clasificare, din punctul meu de vedere, mai importantă decât toate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Simona Halep, un model pentru românii de pretutindeni

Inițial, tentația redactării titlului ar fi făcut ca acesta să apară sub forma: Simona Halep, un model pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, însă nu ar fi fost suficient de relevant pentru mesajul acestui editorial, căci așa cum, probabil, e ușor de dedus, Halep este un model pentru...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Iunie 2018, de Constantin Tănase

De câte ori ascult Imnul de Stat, mi se face rușine

(Cuvântarea președintelui N. Timofti pe care (nu) știm cine i-a interzis să o rostească la Televiziune. Am intrat în posesia textului alocuțiunii președintelui R. Moldova, N. Timofti, pe care urma să o rostească la televiziune săptămâna viitoare, între 29 aprilie și 2 mai)

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Sport pentru trup sau sport pentru minte

Obișnuim să spunem că lectura este sportul minții. Din această sintagmă înțelegem că sportul e un lucru bun, sănătos, recomandabil. Care sunt însă părerile noastre despre sportul de performanță?

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de George Simion

Cine nu are bătrâni să își cumpere

Mare panică, mare, pe scena politică din Republica Moldova. Nu cumva să se întâmple ceva și să se trezească peste noapte fără graniță la Prut.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Cum arătăm din afară

A trecut și duminica în care Chișinăul și-a susținut direcția aleasă deja de mulți ani. Evident că m-am bucurat. Atâta vreme cât rămânem în vest, mai sunt speranțe. Când și Chișinăul, în care locuiește o treime din populația țării, va ceda propagandei...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Constantin Tănase

Ce fel de școală vor rușii din Moldova

În contextul ultimelor evoluții politice de la Moscova minoritatea rusă din Moldova devine tot mai agresivă, având, de altfel, toate șansele să redevină ceea ce a fost: un frate mai mare, arogant și privilegiat, o castă elitară cu apucături șovine, neintegrată cultural și lingvistic în...

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Locul nostru în biserică

În continuarea (la fel de concentrată) a ceea ce spuneam săptămâna trecută, trebuie să analizăm seriozitatea noastră față de Biserică. Cuvântul biserică vine de la basilia, care în greacă înseamnă împărăție. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Alegerile de la Chișinău și statul captiv

Am citit câteva articole scrise în presa moldovenească, în care se vehicula ideea că victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru Primăria Chișinăului este o dovadă certă a faptului că R. Moldova nu este un stat captiv. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Dan Nicu

Socialiștii au pierdut încă o dată Capitala

La prima vedere, ceea ce s-a întâmplat duminică, 3 iunie, la Chişinău, pare a fi o victorie a forţelor proeuropene în faţa celor proruse.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 7 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Un bun creștin

De-a lungul anilor am scris despre dogme, morală, spiritualitate, patristică, evanghelii, liturgică - despre câte ar trebui, în primul rând, să cunoască un creștin. Aproape că am putea spune că am făcut rezumate ale anilor de studiu în facultate.

() Citeşte tot articolul


 

 


Cele mai citite articole Timpul.md