Solicitată de agenţie, Valentina Onofriescu, şefă de secţie în cadrul instituţiei, a menţionat că expoziţia cuprinde peste 80 de fotografii cu familiile deportaţilor din cele trei valuri de deportări (1940-1941, 1949 şi 1951) şi a fost organizată de doctorul în istorie Viorica Olaru-Cemîrtan şi muzeograful Elena Şişcanu.
Potrivit sursei citate, materialele prezentate sînt originale, veridice şi verificate, fiind adunate în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM (1940-1941; 1944-1953), implementat de Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Totodată, o parte din materiale au fost culese în cadrul Proiectului Expediţiei Memoriei, implementat de Asociaţia Tinerilor Istorici din R. Moldova, susţinut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
În discursul său, istoricul Ion Negrei a subliniat că deportările au lovit în memoria şi identitatea noastră naţională şi umană. ”Deportările au fost organizate după criteriul politic, nu după cel naţional. Adică, au fost deportaţi moldoveni, ruşi, evrei, bulgari, ucraineni şi cetăţeni de alte naţionalităţi. În fond, pe cei deportaţi îi putem considera victorioşi, în sensul că regimul totalitar-comunist a căzut, iar ei au revenit acasă şi păşesc cu demnitate pe pămîntul strămoşesc”, a constatat Ion Negrei.
Tot aici a avut loc proiectarea filmului la aceeaşi temă „Prizonieri ai fericirii. Alma Mater a Gulagului. Arhipelagul Solovki”, autor – Andrei Dumbrăveanu, operator – Ghenadie Popescu, Solovki fiind nişte insule din Marea Albă, unde au fost deportaţi moldoveni, ucraineni, bulgari şi cetăţeni de alte naţionalităţi, şi unde, potrivit istoricului Ion Negrei, în anii regimului totalitar-comunist au fost exterminaţi peste 3 milioane de oameni.
Expoziţia va fi deschisă pînă la 17 iulie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
