O inițiativă legislativă promovată de unul dintre liderii Platfomei DA, Alexandru Slusari, ar putea avea efecte păguboase pentru economie și stimula EVAZIUNEA fiscală (MoldStreet)

publicat în Economie pe 26 Iunie 2019, 00:01

Pe urmele socialiștilor. O inițiativă păguboasă pentru economie promovată de Platforma DA.

E vorba de un proiect de lege prin care patenta de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungită până la 31 decembrie 2022. Adică cu încă trei ani, după ce anterior termenul a fost extins de câteva ori și ultimul era pentru 31 decembrie 2019.

În continuare fără aparat de casă şi contabilitate 

Autorul proiectului, Alexandru Slusari, vicepreşedinte al Parlamentului, susține că prelungirea perioadei de comerț în baza patentei este necesară, deoarece majoritatea moldovenilor, care practică această activitate, întâmpină diverse dificultăți. 

„Avem peste 9.500 de persoane care activează în baza patentei. Marea majoritate sunt în etate. Nu sunt capabili să treacă la aparatul de casă, să țină contabilitatea etc”, argumentează Slusari. Totodată deputatul susține că chiar dacă se fac abuzuri - "asta e problema statului că nu are pârghii de control”.

Patenta de întreprinzător este destinată comercianților care obțin venituri de până la 300.000 de lei pe an, se arată în nota de argumentarei. Deputatul din partea fracțiunii Platformei DA spune că mulți activează în baza patentei pentru a putea supraviețui, iar economia tenebră nu trebuie căutată printre acești întreprinzători.

Curios este că o inițiativă similară au avut anul trecut şi deputații socialiști, care la fel propuneau modificarea termenului de activitate în bază de patentă până la 31 decembrie 2022, argumentând inițiativa prin faptul că nu ar exista o alternativă „agreată de micii antreprenori”, iar patenta este una din cele mai simple căi de desfășurare a activității legale și de obținere a unui venit „avantajele fiscale ale acesteia fiind mai mult decât evidente”.

CNA: activitatea în baza patentei este atractivă pentru evaziune fiscală 

Un raport de expertiză anticorupție, întocmit de Centrul Național Anticorupție relevă că proiectul nu a fost analizat prin prisma politicilor economice ale statului.

"Nu au fost analizate circumstanțele care determină prelungirea „valabilității" regimului juridic al patentei de întreprinzător cu încă 3 ani, având în vedere faptul că acest regim a fost instituit ca o etapă intermediară pentru ca persoanele fizice să-și încadreze activitățile aducătoare de venituri în una din formele legale de practicare a activității de întreprinzător: ca persoane fizice sau juridice", constată CNA. 

În plus inițiativa vine pe contrasens şi cu politicile economice ale statului, iar prevederile proiectului nu corespund, în parte, obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020, conform căreia statul este obligat să ia măsurile necesare în vederea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova, „fiind promovate ideile de încurajare a persoanelor de a desfășura activitatea de întreprinzător prin obținerea unei forme organizatorico-juridice”.

În acest context, CNA susţine că se impune completarea notei informative și fundamentarea proiectului prin realizarea unei expertize economice.

"El poate periclita interesele publice economice în circumstanțele în care activitatea în baza patentei este atractivă pentru acte de evaziune fiscală, evitarea raportării fiscale, evitarea controalelor din partea statului ș.a... Insuficiența mecanismelor juridice de control și supraveghere, prezența facilităților fiscale, generează riscul comiterii actelor de corupție și a evaziunii fiscale", se mai arată în raportul CNA, autorii căruia recomandă autorilor să-l revizuiască.

Avantaje eclipsate de dezavantaje 

O analiză realizată anul trecut de Mold-street.com a proiectului similar promovat atunci de socialişti, arăta că marea miză a unei astfel de iniţiative este de facto "utilizarea aparatelor de casă, care ar permite reducerea evaziunii fiscale și sporirea treptată a încasărilor la buget". Şi acum chiar vicepreşedintele Parlamentului susţine prelungirea termenului de valabilitate a patentei și practicarea comerțului cu amănuntul fără utilizarea aparatului de casă.

În situația creată, decisivă și definitorie pentru viitorul patentei în comerț poate fi iarăşi poziția Guvernului, dar şi a aliaţilor din Blocul Electoral ACUM.

De exemplu în anul 2017, Guvernul a dat aviz negativ la o astfel de iniţiativă, care până la urmă a fost adoptată de Parlamentul controlat atunci de democraţi şi socialişti.

Executivul menționa că "avantajele patentei de întreprinzător în comerț sunt eclipsate de numeroase dezavantaje, cum ar fi lipsa actelor de proveniență pentru mărfurile comercializate, incertitudinea calității mărfurilor comercializate, condiții economice neechitabile și efecte de concurență neloială între operatorii pieței, iminența evaziunii fiscale, comercializarea mărfurilor de contrabandă și a celor falsificate".

Jumătate din patentari se ocupă cu comerţul la tarabe

În acest sens, relevante sunt și cifrele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat potrivit cărora, la finele lunii septembrie 2018, mai mult de jumătate din cele circa 17.000 de patente valabile erau ale persoanelor ce se ocupau cu comerţul la tarabe, gherete şi tonete. 

Cifrele arată că numărul patentarilor din comerţ s-a diminuat cu aproape 20%, dar continuă să domină sectorul. 

Totodată Fiscul raportează că în 2018, numărul total al patentelor eliberate și prelungite pentru toate genurile de activitate a fost de 76.393, iar la buget s-au încasat peste 45 de milioane de lei din taxele achitate la eliberarea sau prelungirea patentei.

Trebuie de menţionat că patentarii au o alternativă, folosirea modalității activității independente, la care au trecut deja o parte din ei. Or, potrivit specialiştilor din punct de vedere al costurilor, activitatea independentă este comparabilă cu costurile aferente patentei.

Un instrument fiscal scump şi anacronic

„Patenta poate aparent pare mai ieftină, dar de facto dacă stai să calculezi tot ceea ce înseamnă o patentă ea se dovedește un instrument fiscal destul de scump, iar activitatea independentă cu impozitarea a 1% din vânzări este o alternativă pe măsură”, afirma în 2017  Veronica Vragaleva, la acel moment vice-ministră a Finanțelor.

Patenta de întreprinzător în comerţ a fost instituită mai mult de două decenii în urmă, ca o treaptă inițială a modului de legalizare a afacerii, de la care persoanele urmau să treacă la alte forme legale a activității de întreprinzător.

Cu toate acestea, ea se menține, inclusiv şi cu suportul unor politicieni populişti și după 20 de ani de la instituire, chiar dacă depășește realitatea și condițiile actuale impuse de legislație.

Această formă învechită ar fi trebuit să își dea obștescul sfârșit încă 10 ani în urmă, însă se pare că pentru politicieni nu prea contează raționamentele economice, ci mai mult cele electorale.

Sursa: 
https://www.mold-street.com/