Comentariu

O mentalitate fără „sârmă ghimpată”…

Ce este AGIR? După 84 de ani de activitate, am putea spune că e un brand. Profesorii din R. Moldova au aderat la această asociaţie în august 2010, dar filiala are statut propriu, încât să funcţioneze independent de asociaţia din România. (Preşedintă a filialei R. Moldova a AGIR este Mariana Marin, doctor în pedagogie).

Printre alte chestiuni discutate la congresul de sâmbătă, atenţia opiniei publice a fost atrasă de declaraţia secretarului de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, potrivit căreia Guvernul României va sprijini financiar reeditarea manualelor de istorie din R. Moldova. Toate manualele de istorie din RM vor fi retipărite integral, cu finanţarea completă din România, la solicitarea autorităţilor din R. Moldova, iar acest lucru se va întâmpla până la începutul noului an şcolar.

Viorel Dolha, preşedintele AGIR, spunea în discursul său la acest for că ,,nu graniţele politice ne preocupă, ci sârma ghimpată din sufletele noastre”. Vom cita un fragment mai mare din acest discurs, pentru a face cunoscute intenţiile AGIR şi celor care nu au luat parte la congres. Aşadar, dl Dolha mai spunea: „Este trist că ne-am obişnuit să lucrăm separat, că ne-am obişnuit să nu ştim unii de alţii. Este trist că la Bucureşti sunt necunoscute nume valoroase din spaţiul public basarabean. Este trist că citim cărţi diferite, că elevii au liste de lecturi recomandate diferite… Nu se poate realiza o firească integrare culturală fără o cunoaştere reciprocă. Până acum încercări firave de cunoaştere au fost într-un singur sens: emisie a televiziunii româneşti în Moldova, studenţi moldoveni în România, cărţi din România peste Prut, artişti români la Chişinău. Trebuie să se realizeze şi în celălalt sens. Ajutaţi-ne să convingem de necesitatea acestui curent. În perioada imediat următoare, obiectivul meu este să introducem în programele şi manualele de limba română şi de istorie din România toţi autorii importanţi din R. Moldova şi toate evenimentele istorice majore care au avut loc în stânga Prutului şi în stânga Nistrului”…

În ceea ce priveşte acţiunile AGIR în sprijinul românilor de pretutindeni, mi se pare semnificativ un document, semnat în 2008 de 300 de demnitari români. Referindu-se la dezideratele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România şi demersurile imediate pentru comunităţile româneşti autohtone de peste hotare, ei se angajează să susţină „cele 10-12 milioane de români de peste hotare” care, după părerea lor, „au fost prea mult timp neglijaţi”. Cităm, din acelaşi document: „O vreme România a trăit în dictatură, o vreme nu a avut consolidate instituţiile statului de drept, o vreme România a avut ca prioritate integrarea în NATO, o vreme România a avut ca prioritate accesul în UE. Prea mult timp li s-a cerut acestor comunităţi româneşti să aibă răbdare, fiindcă nu sosise încă momentul lor, iar ajutorul dat de România s-a limitat la câteva proiecte-paliative”. Constatând acestea, autorii Apelului stabilesc acţiuni concrete pe care urmează să le implementeze AGIR în raport cu românii din afara graniţelor României – din Macedonia, Ungaria, Serbia, Albania, Bulgaria, Croaţia, Grecia, R. Moldova.

Am putea deduce că editarea manualelor de istorie pentru şcolile noastre, cu sprijinul României, se înscrie în sfera aceloraşi preocupări.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *