Astăzi 18 Iulie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 17 Iulie 2018
Abonamente

a

 
 
 

Actualitate 9 Iulie 2018, ora 12:01

O plantă din care mai există doar trei exemplare în România, identificată de expediţia trans-siberiană în Kazahstan

Marime Font

Centaurea ruthenica, o plantă foarte rară, care se regăseşte în flora României doar în trei exemplare, în judeţul Cluj, a fost identificată, duminică, de către unul dintre membrii expediţiei trans-siberiene RO-CRES într-o zonă de stepă uscată din Kazahstan, loc de unde ea a migrat, în urmă cu mii de ani, în Câmpia Română, se arată într-un material publicat de Agerpres.

Planta a fost descoperită de către bio-geograful expediţiei, Sabin Bădărău, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii Babeş-Bolyai.

"Astăzi (duminică-n.r.) am avut o zi plină în stepele şi silvostepele din Kazahstan. Am văzut de toate. Stepe mai uscate sau mai umede, am văzut lacuri cu păsări, iar sincer, speram în adâncul sufletului să văd o plantă care are o rezonanţă deosebită în sufletul meu şi în cariera mea profesională. Îmi amintesc că eram în clasa a XI-a, la liceu, şi la ora de biochimie, în ultima bancă, mă prefăceam că sunt atent dar mă uitam într-un volum împrumutat de la specialişti care lucrau atunci în biologie, din Flora Republicii Populare Române, de unde copiam mai multe specii. Aveam 17 ani, era în 1986 şi, printre speciile descrise în acest volum, am găsit Centaurea ruthenica. Centaurea de la centaur - pentru că un centaur ar fi dezvăluit oamenilor proprietăţile medicinale ale plantei (...) şi ruthenica de la denumirea locului din Ucraina, parte a imperiului austro-ungar, unde a fost descrisă prima dată această specie. Am aflat atunci că e o plantă superbă, cu flori galben deschis, ca lămâia, şi care are o singură populaţie în ţara noastră, din mult mai multe câte erau în secolul al XIX-lea, în zona localităţii Boju, din câmpia Transilvaniei, la sud-est de Cluj-Napoca", a relatat Bădărău pentru AGERPRES.



Acesta a început să caute planta în 1987, însă a regăsit-o abia după 11 ani.

"În aprilie 1987 am început s-o caut într-o zonă cu o topografie foarte complicată, nu am găsit-o. (...) Abia în anul 1998, în luna iunie, cu sprijinul unui prieten, Gudasz Cristian, am aflat, dintr-un articol publicat în 1923 de academicianul Erasmus Nyarady, locaţia exactă a plantei. A doua zi am luat trenul, am mers în stepa de la Boju şi am reuşit s-o regăsesc. Am leşinat într-un singur moment al vieţii mele şi acela a fost acea dată, de 18 iunie 1998, când, după ani de căutări, am găsit planta. Ulterior, cu un student, Nicolae Dura, am găsit, în 2001, o altă populaţie a plantei, la Bonţida. Am fost suficient de naivi să credem, împreună cu colegul lector Cristi Maloş, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, în 2011, că, dacă vom declara situri Natura 2000 special pentru această plantă şi alte rarităţi la Boju şi la Bonţida, vom reuşi să protejăm cele două populaţii unice în flora României. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că la noi ariile protejate sunt mai mult formale. Oile au distrus populaţii, împreună cu habitatul lor, în stepele de la Boju şi Bonţida. Înainte, prin 2010, populaţia de la Boju era de 41 de indivizi, iar cea de la Bonţida avea peste 250. Astăzi, mai există la Boju două exemplare, iar la Bonţida, unul singur", a subliniat bio-geograful.

Planta a fost găsită de Bădărău duminică, în Kazahstan, chiar pe marginea şoselei pe care a parcurs-o expediţia RO-CRES.

"Venind acum, în această aventură condusă de Cosmin Sicora, de-a lungul şi de-a latul Eurasiei, am sperat în sufletul meu că vom vedea această specie la ea acasă, acolo de unde, cu mii şi mii de ani în urmă, a migrat spre vest şi a ajuns şi în silvostepele din România. Şi, într-adevăr, nu după mult timp după ce am intrat în silvostepa din nordul Kazahstanului, din jurul oraşului Kostanai, uitându-mă pe marginea drumului, am văzut-o", a afirmat bio-geograful clujean.

Acesta crede că pentru a proteja o specie în flora României se impune conservarea ex-situ, respectiv extragerea, înmulţirea şi obţinerea de seminţe, apoi reintroducerea plantei în habitate asemănătoare celor în care existau.

"Această specie este la limita extincţiei în România. Mai avem trei plante cunoscute în flora ţării şi ne vom strădui din greu să refacem cumva populaţii aproape pierdute, din cauza "industriei" creşterii oilor", a conchis Sabin Bădărău.

RO-CRES (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia) este prima expediţie românească de studiere a efectelor schimbărilor climatice asupra Marii Păduri Boreale, un proiect unic prin complexitatea lui la nivel ştiinţific, organizat în perioada 15 iunie - 15 iulie, de către Centrul de Cercetări Biologice Jibou, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, în Siberia.

Sursa: radiochisinau




blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană

Motto: „Când ai zece pași de făcut, nouă pași sunt jumătatea drumului”. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Eșecul Germaniei la Cupa Mondială

Eșecul Germaniei e un rezultat la care s-a „muncit” ani de zile. După ce în 2013 finala Ligii Campionilor se juca între două echipe germane, ambele conduse de antrenori germani, care cunoșteau jucătorii, a urmat Brazilia. Însă după Brazilia a venit primul pas al declinului:

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 28 Iunie 2018, de Ana Gabor

Suntem din Basarabia

Cine nu a învățat din greșelile istoriei, riscă să le repete. S-au împlinit 78 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 27 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Doza de cultură

Nimic nu relaxează omul mai mult decât o doză de cultură primită într-un spațiu necunoscut. E bine să ai parte și de o excursie, și de evenimente culturale.

() Citeşte tot articolul