Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente

Social 6 Mai 2015, ora 07:00    Din editia print

O tânără din Grigoriopol își testează rezistența la Paris

Marime Font

Pe Veronica Drăgănel am întâlnit-o, după vacanța de Paști, pe Aeroportul din Chișinău. Se îmbarca în cursa spre Paris. 

O fată cu privirea senină, care, așa cum am constatat mai târziu, are darul de a vedea dincolo de aparențe, dincolo de simpla întâmplare sau de banala coincidență. Tânăra studentă la Paris s-a dovedit a fi un om care știe să transforme tot ce viața îi oferă în mărgăritare, pe care le dăruiește cu bucurie semenilor.

Întrebată cum a ajuns, din satul transnistrean Butor, să studieze la Paris, ea povestește că experiența în Franța este rezultatul destinului, împletit cu multe eforturi personale. Secretul reușitei ei este că a crezut în visele copilăriei și le-a urmat cu optimism.
„Mulți cred că destinul fiecărui om este predeterminat şi, din orice punct am pleca, vom ajunge la destinație exact la momentul şi în locul potrivit. Nimic nu e întâmplător pe lumea asta. În fiecare situație cu care ne confruntăm, se ascunde o lecţie de viață pe care trebuie s-o învăţăm. La fiecare persoană întâlnită în cale găsim un sfat, o îndrumare, un adevăr pe care trebuie să-l auzim pentru a face pasul următor. Privind retrospectiv, pot spune cu certitudine că destinul conduce doar parțial viața unui om, iar voinţa, pasiunea şi susţinerea persoanelor dragi fac restul”, consideră Veronica Drăgănel.

„Tata și mama şi-au dorit să nu repet soarta lor”

Ea a absolvit școala medie din satul de baștină în anul 2011. Încă de atunci își dorea să studieze medicina în Occident. „Decizia nu a fost una dintre cele mai uşoare, având în vedere distanţa pe care trebuia să o parcurg atât în plan intelectual şi spiritual, cât şi material”, recunoaște Drăgănel, bucuroasă că părinții au încurajat-o din plin să-și urmeze visurile.



„Tata și mama şi-au dorit să nu repet soarta lor: ambii sunt specialişti cu studii superioare, dar, din cauza situaţiei economice din ţară - a sărăciei practic -, ei s-au văzut nevoiți, ca atâția oameni de la noi, să plece în străinătate pentru a ne asigura nouă, copiilor, un viitor mai bun”, povestește fata.

De ce a ales să studieze medicina anume în Franţa? Simplu. Această țară i-a picat cu tronc încă din timpul orelor de limbă franceză. Citea cu bucurie despre istoria, cultura şi arhitectura Franței, iar întâlnirile cu membrii Alianţei Franceze, organizate în şcoală, i-au consolidat cunoștințele despre acest stat. În plus, calitatea medicinei franceze este recunoscută în lumea întreagă.

„Pentru a putea ajunge la studii în Franţa şi să efectuez pre-înscrierea la facultatea de medicină, am obţinut diplomă de bacalaureat în anul 2013, la Chişinău. Totodată, mi-am perfecţionat competenţele lingvistice, devenind titular cu drepturi depline al diplomei de studii în limba franceză „DELF” nivelul B2”, povestește Veronica Drăgănel.

Din culisele medicinei la Paris

Ținând cont de criteriile riguroase de admitere la facultatea de medicină din Paris, ea și-a depus dosarul la mai multe universităţi din regiune.
„Preselecţia s-a efectuat în baza unui dosar personal, specific pentru fiecare instituţie de învăţământ. În final, am fost acceptată de către trei universităţi de stat, printre care, Paris Sud (XI), unde am ales să-mi continui studiile în anul întâi, care se numeşte „première année commune aux études de santé” (PACES) (n.red.: primul an comun de studii în domeniul sănătății, din fr.)”, spune ea.

Veronica Drăgănel precizează că, pentru fiecare student, anume această etapă - PACES-ul -este cea mai importantă şi complicată treaptă pe care trebuie să o depășească pentru a rămâne la medicină.

„Pe parcursul acestui an, suntem puși să ne confruntăm într-un concurs riguros, la finalul căruia doar 16% dintre participanţi vor obţine dreptul de a continua studiile în domeniu. Tot pe baza rezultatelor acestui concurs, vom fi distribuiți la una dintre următoarele secții: medicină generală, medicină dentară, farmacie şi kinetoterapie”, detaliază ea.

Principalul criteriu de apreciere este rezistenţa şi capacitatea de analiză şi percepție a disciplinelor fundamentale (biologia, genetica, anatomia etc.).

„Cred că jumătate din reuşita la concurs o datorăm profesorilor, care sunt permanent la dispoziția noastră şi se străduiesc să ne furnizeze un volum enorm de informaţie de o manieră cât mai clară și mai explicită”, povestește Veronica Drăgănel.

Dar nicio competiție nu se face fără spirit de echipă. Un rol important în organizarea acestui concurs îl joacă şi studenții din anul al doilea, reuniți într-o organizație numită „Tutorat”. Ei cunosc bine toate subtilităţile acestei competiţii și îi sprijină pe „boboci”, organizând aşa-numitele „concours blanc” (n.red.: concurs alb, din fr.), care nu sunt altceva decât o repetiţie a concursului real.

Cât costă să fii student la Paris?

Veronica Drăgănel dă asigurări că ideea unora că studiile în Franța costă sume exorbitante reprezintă doar un mit. „Personal, am achitat 200 de euro pentru un an de învăţământ şi 200 de euro pentru securitatea socială, un lucru indispensabil pentru un student străin”, spune ea.
Din păcate, anul trecut, fata a întârziat cu cererea de bursă, care se depune într-o perioadă strict determinată. „Pentru a-mi finanţa studiile, lucrez în weekend într-o reţea de cafenele la Paris”, spune Veronica Drăgănel, exprimându-și speranța să obțină bursă în anul următor.
„Spre deosebire de Republica Moldova, în Franţa, statul le acordă burse studenților pe baza criteriului social, dar nu în funcție de rezultatele la învăţătură. Datorită acestui aspect, își permit accesul la studii și cei care provin din familii mai sărace. În plus, există diferite programe de susţinere a tinerilor, prin care li se rambursează un anumit procent din costul chiriei”, detaliază fata.

Cum s-a integrat?

La întrebarea cât de integrat se simte un student din Republica Moldova în societatea multiculturală de la Sorbona, tânăra spune că timp de primele luni, cele mai dificile în procesul de adaptare, n-a putut scăpa de un fior de timiditate ori de câte ori intra în clădirea Universității pariziene. Acum se simte egală cu ceilalți studenți, întrucât asimilează împreună aceleași cunoștințe.

„Pe parcursul acestui an petrecut în Franţa, am fost plăcut surprinsă de spiritul deschis al francezilor faţă de străini. Ei apreciază cu precădere modestia, omenia şi interesul manifestat faţă de ţara, cultura şi limba lor. Şi chiar dacă, de fiecare dată când le spuneam că vin din Republica Moldova, vedeam un semn de întrebare pe faţa lor, nu m-am simţit ignorată sau discriminată. Din contră, am încercat să le trezesc interesul faţă de mica noastră ţărişoară”, relatează ea.

La început, se simțea un pic stânjenită de accent şi încerca să reducă la minimum convorbirile cu francezii din jur, dar a înţeles rapid că doar comunicând va reuşi să se integreze mai bine.


Despre proiecte

Veronica Drăgănel spune că își dorește să devină dentist şi să-și deschidă un cabinet particular în Franţa. Este un vis ambiţios, dar experienţa personală a convins-o că nu există nimic imposibil. „Dacă eşti cu adevărat pasionat şi interesat de ceea ce faci, reuşeşti să-ţi atingi scopul, indiferent de obstacolele care apar în calea ta”, punctează tânăra.

Ea spune că i-au dat puteri să înceapă studiile la Paris atât părinții, oamenii care au sprijinit-o, cât și cei care au încercat să o descurajeze. „Datorită lor am devenit mai puternică şi mai rezistentă în faţa dificultăților pe care soarta ni le rezervă. E bine să găsim mereu curajul de a ne depăși limitele în cunoașterea lumii înconjurătoare şi a tainelor pe care le ascunde”, a concluzionat Veronica Drăgănel.

Un articol de: Victoria Vioară Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul