O toamnÄ furtunoasÄ
Nu Čtiu dacÄ fenomenul o fi fiind cumva legat cu poziČia planetelor, cu furtunile magnetice sau cu alte obscure manifestÄri ale abisului cosmic, dar cele mai „negre” declaraČii politice antiromâneČti ChiČinÄul le face toamna. Či le face nu la el acasÄ, ci la Strasbourg. AstÄzi, Strasbourgul, capitala democraČiei europene, este pentru knejii comuniČti moldoveni ceea ce era pentru voievozii moldo-valahi Sublima PoartÄ, unde aceČtia mergeau sÄ-Či rezolve problemele domniilor.
AČadar, isteriile antiromâneČti se dezlÄnČuie toamna. Într-un miez elegiac de toamnÄ a lui 2001, o adevÄratÄ furtunÄ antiromâneascÄ a provocat ex-ministrul JustiČiei, Ion Morei, care a acuzat România de „expansionism”. BucureČtiul, conform uzanČelor, a calificat declaraČia lui Morei ca nefondatÄ, ofensatoare Či a cerut ca ChiČinÄul sÄ-Či prezinte scuzele de rigoare. ChiČinÄul nu numai cÄ nu Či-a cerut scuze, dar a intensificat atacurile, imprimându-le un caracter permanent. De trei ani, regimul de la ChiČinÄu îČi bate joc de statul român în cel mai mojicesc chip, iar BucureČtiul rÄspunde cu „fineČuri” diplomatice. AstÄzi „complexele identitare” Či fobiile antiromâneČti ale ChiČinÄului nu mai surprind pe nimeni, ele devenind o ideologie de stat a R. Moldova. De aceea, nu m-a surprins „surprinderea” BucureČtiului în legÄturÄ cu declaraČiile fÄcute pe 9 octombrie de A. Tulbure la Strasbourg, în ČedinČa Comitetului de MiniČtri al Consiliului Europei. DacÄ „surprinderea” BucureČtiului e sincerÄ, nu e una „protocolarÄ”, atunci lucrurile sunt cu totul grave Či trebuie privite din altÄ perspectivÄ.
DeclaraČia lui Tulbure a fost susČinutÄ operativ de Ministerul de Externe al R. Moldova Či de un înalt oficial comunist din Parlament – Andrei NeguČa -, ceea ce confirmÄ faptul cÄ actuala companie de toamnÄ a ChiČinÄului pe frontul antiromân nu a pornit în urma unui foc de armÄ întâmplÄtor, tras de un ofiČer beat, ci e planificatÄ minuČios în Statul Major. Cum Či era de aČteptat, reacČia liderilor partidelor de opoziČie de la ChiČinÄu Či ale analiČtilor politici a fost unanimÄ: declaraČia lui Tulbure este provocatoare, comuniČtii moldoveni sunt românofobi, acČiunea este pusÄ la cale de Moscova Č.a.m.d. Totul în aceste declaraČii e clar Či standardizat pânÄ la nuanČe. Či totul e adevÄrat, deoarece comuniČtii nu pot fi, „din oficiu”, alČii decât ceea ce sunt: antiromâni primitivi Či agresivi, dirijaČi de la Moscova. Tot atât de adevÄrat e cÄ regimul Voronin, dupÄ Summitul de la Ialta, a intrat într-o acutÄ crizÄ de timp pentru aceasta Či doar jucarea cÄrČii româneČti îi poate salva. Toate aceste lucruri sunt evidente Či clare.
Tot atât de evident însÄ e Či faptul cÄ problema relaČiilor dintre România Či R. Moldova mai are o faČetÄ, una tabuizatÄ cu grijÄ de noi, basarabenii, pentru a „nu turna apÄ la moara ruČilor”. ExistÄ un adevÄr dureros pe care noi ne temem sÄ-l rostim. În comunicatul Ministerului român de Externe pentru prima datÄ se pune un diagnostic corect al patologiei relaČiilor moldo-române: schimbarea bruscÄ de limbaj politic al reprezentanČilor R. Moldova este „expresia dificultÄČilor persistente în gestionarea unor aspecte complexe de naturÄ identitarÄ Či politicÄ”. E spus corect, dar numai pe jumÄtate Či cu jumÄtate de gurÄ. (SÄ facem o parantezÄ. MirÄ faptul cÄ BucureČtiul se aratÄ surprins de aČa-zisa „schimbare bruscÄ de limbaj politic al reprezentanČilor în R. Moldova”, ori Cotroceniul, într-adevÄr, nu Čtie Či nu înČelege ce se întâmplÄ în R. Moldova, ori face exces de formule diplomatice în speranČa revenirii la niČte „relaČii pragmatice” cu Voronin. Au fost oare apele Prutului atât de limpezi pânÄ acum încât Tulbure le-a tulburat prin „schimbarea bruscÄ de limbaj politic”? Dar pânÄ la declaraČia lui Tulbure limbajul politic al reprezentanČilor R. Moldova” în raport cu România, a fost frÄČesc, civilizat Či acceptabil? Fostul limbaj nu a deranjat România? Permanentele insulte, aduse României Či poporului român de cÄtre primele persoane din conducerea politicÄ a R. Moldova, nu au fost supÄrÄtoare pentru diplomaČia de la BucureČti? Reiese cÄ nu, odatÄ ce acum se constatÄ… „o schimbare bruscÄ” ce a deranjat BucureČtiul.)
AjunČi aici, aČ dori sÄ mÄ distanČez, mÄcar pentru o clipÄ de corul celor care acuzÄ numai ChiČinÄul comunist (Či Moscova) de starea actualÄ a relaČiilor dintre România Či R. Moldova. Repet: nu este nicio „surprizÄ” în declaraČia lui Tulbure. Nicolae Andronic are dreptate când afirmÄ cÄ Či „guvernÄrile precedente au încercat sÄ tensioneze relaČiile cu România”. Acesta-i adevÄrul: toate guvernÄrile de la ChiČinÄu, care s-au succedat de la declararea IndependenČei, au fost ostile României. Actuala Putere n-a inventat nimic nou în materie de antiromânism Či românofobie, ci doar i-a sporit „turaČiile”. Dar România a abordat oare întotdeauna cu suficientÄ înČelepciune, curaj Či demnitate naČionalÄ relaČiile ei cu R. Moldova? Cum s-a implicat România în „gestionarea unor aspecte complexe de naturÄ identitarÄ Či politicÄ” din R. Moldova? Care a fost prestaČia clasei politice de la BucureČti în timpul marilor recroiri geopolitice, nÄscÄtoare de destine istorice?
Românii din Basarabia, atâČia câČi au mai rÄmas Či se mai considerÄ români, au tot temeiul sÄ punÄ actualei clase politice de la BucureČti niČte întrebÄri istorice foarte neplÄcute. SÄ reČinem: clasei politice româneČti, nu poporului român. SÄ nu coborâm prea adânc în istorie, intrând în niČte gÄri din care trenurile au plecat. Dar niČte întrebÄri se cer, totuČi, a fi puse: de cât pragmatism a dat dovadÄ în ultimul deceniu clasa politicÄ de la BucureČti „în gestionarea aspectelor complexe de naturÄ identitarÄ Či politicÄ” din R. Moldova? Čtim: a existat Či existÄ Moscova; Čtim: România e o ČarÄ micÄ. Č.a.m.d. Dar de câte ori politicienii de la BucureČti Či-au învins frica, când Či în care foruri internaČionale ei au declarat deschis, cu curaj Či demnitate cÄ România are dreptul la un cuvânt aparte de spus vizavi de R. Moldova pe care a recunoscut-o prima? Oare nu cumva a greČit pe undeva Či BucureČtiul – Či nu în detalii, dar strategic? Oare nu e Či vina României cÄ astÄzi, în R. Moldova, Rusia a instalat un regim comunist totalitar de esenČÄ stalinistÄ, antidemocratic Či xenofob pânÄ la adevÄrate accese de rasism? Cine-i vinovat cÄ astÄzi românii moldoveni trÄiesc o dureroasÄ senzaČie de abandon? Cum a reacČionat/reacČioneazÄ România la acČiunile forČelor politice unioniste de la ChiČinÄu? De ce aceste forČe sunt bÄtute Či la BucureČti, Či la ChiČinÄu, fiind etichetate drept „extremiste” Či acolo, Či aici? Čtiu oare politicienii „serioČi” de la BucureČti cÄ a fi român în R. Moldova înseamnÄ a fi „extremist politic? De ce România a trecut/trece podul de peste Prut în vârful degetelor doar cu cÄrČi de poezie subsuoarÄ Či cu capul plin de iluzii, în timp ce Rusia a intrat aici cu cisterne de petrol Či conducte de gaze naturale, astfel încât E. Ostapciuk are prilej de a le cere amÄrâČilor de moldoveni sÄ nu uite di undi iesî gazîli?
Eu nu acuz, ci întreb cu durere Či dragoste. Noua furtunÄ antiromâneascÄ, ce a lovit ChiČinÄul are, evident, „epicentrul” la Moscova. „Vectorul” acestei furtuni numai formal este îndreptat spre România. RuČii Čtiu foarte bine cÄ România va fi admisÄ Či în NATO, Či în UE. Noul val de isterie antiromâneascÄ este provocat de Rusia Či adevÄrata lui ČintÄ este alta: de a forČa Europa sÄ „punÄ la respect” România, grÄbind astfel procesul introducerii sistemului de vize între România Či R. Moldova. Aceasta va însemna izolarea pe o lungÄ perioadÄ a elementului românesc din R. Moldova, anihilarea Či transformarea lui în unul „pur moldovenesc”. Numai acest element poate servi drept „pat germinativ” pentru un „stat moldovenesc” aČa cum Či-l doresc comuniČtii (ruČii). În aceastÄ situaČie, drama identitarÄ, pe care o trÄiesc moldovenii români este cu mult mai profundÄ decât îČi imagineazÄ BucureČtiul. Noul val de isterie antiromâneascÄ dovedeČte cÄ a sosit timpul ca România sÄ renunČe la tradiČionala ei ambiguitate diplomaticÄ Či sÄ-Či precizeze cu toatÄ claritatea poziČia vizavi de regimul comunist de la ChiČinÄu Či de destinul populaČiei româneČti din R. Moldova. DacÄ clasei politice de la BucureČti i s-a fÄcut lehamite de noi Či crede cÄ-i creÄm probleme – sÄ ne-o spunÄ. Lehamite sÄ fie, dar s-o Čtim Či noi…
17 octombrie 2003
Fragment din cartea „HoČii de mituri”, 2004
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!