Astăzi 24 Iunie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 23 Iunie 2018
Abonamente

Editorial 31 Mai 2018, ora 07:06

Marime Font

O zonă minată de istorie: relațiile dintre R. Moldova și România

Moto: 
„Mare chestiune este la ordinea zilei. Este însăși Patria, este pământul părinților noștri, sunt drepturile lăsate nouă de la strămoșii noștri, care toate astăzi sunt în pericol și pe care suntem datori să le apărăm cu orice preț”.  


(Mihail Kogălniceanu, din discursul în senatul României, 17 aprilie 1877) 

a

 
 
 

Dacă urmărești cu atenție recentele evoluții ale relațiilor bilaterale dintre R. Moldova și România, nu poți să nu observi că între aceste două state se dă un război ciudat, discret și pe diferite fronturi. Fără să se facă declarații de război oficiale, fiecare parte, văzându-și de ale ei, acest război ciudat e, totuși, în plină desfășurare.

Dacă pe timpul guvernării Sangheli relațiile moldo-române erau dinamitate de declarațiile și acțiunile antiromânești ale clasei conducătoare de la Chișinău, astăzi, în special în ultimele luni, bunele „relații frățești” dintre R. Moldova și România nu mai depind de guvernanții de la Chișinău, ci de populația R. Moldova. Diplomația oficială moldoveană a pierdut inițiativa, ba mai mult chiar, a pierdut controlul asupra evoluției relațiilor dintre aceste două state, inițiativa fiind preluată de „diplomația populară”, adică de sutele de mii de moldoveni, care vor să obțină cetățenia română.
Că acest război e declanșat deja, ne-au dovedit-o cozile interminabile de la Consulatul român de la Chișinău. Închiderea („temporară”) arhivei, care eliberează actele necesare perfectării cetățeniei române, a fost o acțiune de răspuns a părții moldovene, dar o acțiune prost gândită și stângaci motivată, care a turnat gaz pe foc și a stimulat stările de spirit proromânești. În lipsă de alte argumente pentru a-i convinge pe cetățeni să rămână acasă, Chișinăul a închis arhiva. Ca răspuns la această acțiune, România a deschis câteva puncte speciale în județele de pe malul Prutului, unde cetățenii R. Moldova pot obține, fără probleme, cetățenia română. Războiul ia amploare și președintele R. Moldova, Petru Lucinschi, este nevoit, la sfârșitul săptămânii trecute, să iasă cu un fel de „adresare” către națiune, în care-i roagă pe moldoveni să fie rezonabili, să nu facă prostii, să nu adopte cetățenia română până nu va fi elaborat un acord special între aceste două state. Moldovenii au rămas reci la argumentele președintelui lor că ar fi nevoie de un acord în care s-ar fixa și reglementa obligațiile cetățenilor față de statul în care sunt stabiliți cu traiul – serviciul militar, plata impozitelor, dreptul de vânzare-cumpărare a pământului. Potrivit șefului aparatului prezidențial, Mihai Petrache, acest acord-tip este deja elaborat și nu este exclus că cineva a și zburat la București pentru a cere părții române semnarea lui.



Poate că un acord-tip cu privire la dubla cetățenie este oportun, depinde însă ce va conține el și ce scopuri se vor urmări prin semnarea lui. Conform știrilor strecurate în presă, acordul vizat obligă părțile semnatare să facă un schimb de informații privind persoanele care au dublă cetățenie. Potrivit aceluiași Petrache, cetățenii R. Moldova care, în prezent, dețin cetățenia altui stat, vor trebui s-o legitimeze în conformitate cu prevederile acordului și, astfel, vor putea să și-o păstreze și pe cea moldovenească.

Cunoscând năravurile și „disponibilitățile” către România ale oficialilor de la Chișinău, suntem în drept să presupunem că cetățenilor, prin acest acord, li se întinde o capcană. Trezește bănuieli dorința Chișinăului „de a face un schimb de informații privind persoanele care au dublă cetățenie”. (Cu siguranță că pe autorii acordului îi interesează, în primul rând, „un schimb de informații” cu România, și cu mult mai puțin cu Rusia și Israel. Conducerea de la Chișinău are nevoie de aceste „informații” – probabil singurele informații pe care nu le poate obține pe „alte canale” (se vorbește că Sangheli propunea sume enorme pentru obținerea acestor liste de la București) – pentru a putea declanșa o vânătoare de vrăjitoare, o vastă campanie „de punere la punct” a celor care au cetățenia română.

Dreptul de a adopta cetățenia altui stat este un drept fundamental. Desigur, acest drept trebuie reglementat, dar nu cu scopul de a obține „listele” celor care au adoptat-o, dar cu scopul de a se stabili drepturile și obligațiunile cetățenilor cu „două pașapoarte”. Dacă cei de la București vor semna acordul-tip propus de partea moldoveană, ceea ce noi considerăm că ar fi o eroare diplomatică, dar și un pas reprobabil, din punct de vedere moral, România îi va trăda încă o dată pe basarabeni, de data aceasta în condițiile unui război nedeclarat, declanșat de Chișinău, nu de Moscova.

Pe acest fundal „neprielnic”, recent a reapărut problema semnării Tratatului politic de bază moldo-român. E un tratat cu barbă lungă, cu mult mai lungă decât a actualului președinte al României, Emil Constantinescu. Agențiile de presă transmiteau, la sfârșitul anului trecut, că „Tratatul este gata”, dar nu poate fi semnat „din cauza crizei guvernamentale din R. Moldova”. Acum, când criza a trecut, condițiile „prielnice” au reapărut. Deși a rămas învăluit în mister modul cum părțile au depășit divergențele legate de atitudinea față de Pactul Ribbentrop-Molotov și denumirea limbii în care este redactat Tratatul.

Suspiciunile, care apar în legătură cu semnarea acestui tratat și atitudinile negative, privind oportunitatea semnării lui, sunt cunoscute celor de la Chișinău, dar, credem, și celor de la București. Toți înțeleg că acesta nu e un tratat ca oricare altul, că e un tratat „special”, foarte „delicat”, iar semnarea lui va depăși semnificația unui „tratat bilateral” de rutină. Iată de ce, pare cu totul „ciudat” misterul în care a fost învăluită elaborarea lui și este cu totul de neînțeles de ce „înaltele părți” nu publică acest tratat înainte de a fi semnat, ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să vadă ce conține și ce propune el.

Afirmăm acest lucru nu de pe poziția celor care sunt adversarii semnării unui tratat între R. Moldova și România, ci de pe poziția celor care salută un asemenea tratat, dar numai după ce vor fi îndeplinite câteva condiții de principiu ce vizează R. Moldova, fără înregistrarea de către autoritățile moldovene a Mitropoliei Basarabiei, fără retragerea R. Moldova din structurile politice și militare ale CSI, fără modificarea Constituției în direcția recunoașterii identității lingvistice și etnice a populației băștinașe din dreapta Prutului, fără recunoașterea adevărului că R. Moldova este cel de-al doilea stat românesc în estul Europei, semnarea Tratatului politic de bază moldo-român este nu numai inoportună, dar și periculoasă. Atât pentru R. Moldova, cât și pentru România.

În condițiile unei „conspirații” diplomatice cvazitotale, la care mai adăugăm și situația electorală explozibilă din ambele țări, dar la care nu putem să nu mai adăugăm și direcțiile diferite pe care le indică vectorii politici din cele două țări, războiul, mocnind dintre R. Moldova și România, mai are și o motivație electorală. Nu este exclus că prin ceea ce fac ambele „Înalte Părți” se mai urmăresc și scopuri mai pământești, cum ar fi voturile moldovenilor, care, suntem siguri, sunt cu mult mai multe decât se crede, lucru ce poate fi dovedit după ce se va semna „acordul-tip” privind dubla cetățenie și se va face „schimbul de informații” pe care le cere Chișinăul. Relațiile dintre R. Moldova și România sunt, ca, în această zonă, să încheie „acorduri-tip” și „tratate politice de bază” într-un an electoral.

16 martie, 2000 
Fragment din cartea „Patria vuindă”, 2001 

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Iunie 2018, ora: 15:13

Cristina Balan i-a prezentat lui Donald Trump scrisorile de acreditare în calitate de ambasador al Moldovei

Cristina Balan i-a prezentat lui Donald Trump scrisorile de acreditare în calitate de ambasador al Moldovei

Ambasadorul Moldovei, Cristina Balan, a prezentat președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, scrisorile de acreditare, în cadrul unei ceremonii oficiale de la Casa Albă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Iunie 2018, ora: 15:48

Vlad Plahotniuc alături de bursierii Fundaţiei Edelweiss: Suntem mândri de realizările lor, așa cum se mândresc și părinții și dascălii lor

Au fost răsplătiți pentru muncă, creativitate și inițiativă! Cei 100 de elevi selectați de Fundația lui Vlad Plahotniuc "Edelweiss" în urma concursului "Burse pentru 100 de tineri" au primit diplome și premii bănești. Evenimentul, desfășurat într-o...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 21 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Totul se poate împărtăși

Igor Dodon ne face în continuare de rușine cu medaliile aruncate cui se nimerește (dinspre Est), cu fotografii total deplasate pentru un președinte, cu comentarii agramate în rețelele de socializare.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 20 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Păcate mari și mici

Am vorbit despre păcate veniale, de moarte, strigătoare la cer, capitale - despre toate posibilele clasificări ale lor, însă există o clasificare, din punctul meu de vedere, mai importantă decât toate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Simona Halep, un model pentru românii de pretutindeni

Inițial, tentația redactării titlului ar fi făcut ca acesta să apară sub forma: Simona Halep, un model pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, însă nu ar fi fost suficient de relevant pentru mesajul acestui editorial, căci așa cum, probabil, e ușor de dedus, Halep este un model pentru...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Iunie 2018, de Constantin Tănase

De câte ori ascult Imnul de Stat, mi se face rușine

(Cuvântarea președintelui N. Timofti pe care (nu) știm cine i-a interzis să o rostească la Televiziune. Am intrat în posesia textului alocuțiunii președintelui R. Moldova, N. Timofti, pe care urma să o rostească la televiziune săptămâna viitoare, între 29 aprilie și 2 mai)

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Sport pentru trup sau sport pentru minte

Obișnuim să spunem că lectura este sportul minții. Din această sintagmă înțelegem că sportul e un lucru bun, sănătos, recomandabil. Care sunt însă părerile noastre despre sportul de performanță?

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de George Simion

Cine nu are bătrâni să își cumpere

Mare panică, mare, pe scena politică din Republica Moldova. Nu cumva să se întâmple ceva și să se trezească peste noapte fără graniță la Prut.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Cum arătăm din afară

A trecut și duminica în care Chișinăul și-a susținut direcția aleasă deja de mulți ani. Evident că m-am bucurat. Atâta vreme cât rămânem în vest, mai sunt speranțe. Când și Chișinăul, în care locuiește o treime din populația țării, va ceda propagandei...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Constantin Tănase

Ce fel de școală vor rușii din Moldova

În contextul ultimelor evoluții politice de la Moscova minoritatea rusă din Moldova devine tot mai agresivă, având, de altfel, toate șansele să redevină ceea ce a fost: un frate mai mare, arogant și privilegiat, o castă elitară cu apucături șovine, neintegrată cultural și lingvistic în...

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Locul nostru în biserică

În continuarea (la fel de concentrată) a ceea ce spuneam săptămâna trecută, trebuie să analizăm seriozitatea noastră față de Biserică. Cuvântul biserică vine de la basilia, care în greacă înseamnă împărăție. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Alegerile de la Chișinău și statul captiv

Am citit câteva articole scrise în presa moldovenească, în care se vehicula ideea că victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru Primăria Chișinăului este o dovadă certă a faptului că R. Moldova nu este un stat captiv. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Dan Nicu

Socialiștii au pierdut încă o dată Capitala

La prima vedere, ceea ce s-a întâmplat duminică, 3 iunie, la Chişinău, pare a fi o victorie a forţelor proeuropene în faţa celor proruse.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 7 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Un bun creștin

De-a lungul anilor am scris despre dogme, morală, spiritualitate, patristică, evanghelii, liturgică - despre câte ar trebui, în primul rând, să cunoască un creștin. Aproape că am putea spune că am făcut rezumate ale anilor de studiu în facultate.

() Citeşte tot articolul