Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente

Externe 5 Octombrie 2017, ora 09:43

OPINIE / Criza catalană, poate mai gravă pentru Europa decît Brexit-ul

Marime Font
 
 
 

Evenimentele se precipită în Catalonia: declaraţia de independenţă pare iminentă, discursul de marţi al regelui nu i-a impresionat de loc pe separatiştii catalani iar în cursul serii de miercuri era aşteptat un contra-discurs, al preşedintelui catalan Carles Puigdemont. In paralel Parlamentul european a pus pe ordinea de zi o dezbatere pe tema Cataloniei, dar sunt puţine şanse ca această dezbatere să aibă vreun impact la Barcelona unde spaţiul mediatic este ocupat de militanţii favorabili independenţei.

Criza catalană este pentru Europa o încercare mai dificilă decît Brexit-ul întrucît pune în cauză însuşi spiritul integrării europene. Această opinie a fost formulată de deputatul european Philippe Lamberts, şeful grupului ecologist, mai precis al Verzilor. Europa începe să reacţioneze în faţa unui pericol iminent, dar o face, trebuie spus acest lucru, în ceasul al doisprezecelea.

Un alt eurodeputat, Esteban Gonzales Pons, spune următoarele pentru Agenţia France Presse: "Dacă astăzi veţi permite Cataloniei să sfărîme unitatea Spaniei, acest lucru va declanşa un efect de domino pe întregul continent. Si în loc de o Europă a celor 27 vom avea o non-Europă de mini-state”.



Reamintim în context reacţia Comisiei Europene după referendumul de duminică din Catalonia: acesta este considerat ilegal, violenţele comise de poliţişti sunt condamnate iar Barcelona şi Madridul sunt invitate să deschidă un dialog.

Editorialistul francez Bernard Guetta este de părare că un astfel de dialog a devenit urgent, miza sa fiind însă mai degrabă alta: lucrurile au ajuns atît de departe încît acum se pune problema ca nimeni să nu iasă umilit din acest angrenaj, să nu-şi piardă "onoarea". Pe pămînt iberic orgoliile sunt extrem de pronunţate, deci toată lumea trebuie să iasă cu faţa curată. Orice idee pentru atingerea acestui obiectiv este deci binevenită. Există comentatori în Franţa care spun că Spania s-ar putea inspira, de ce nu, din modelul federal elveţian. Orice soluţie de natură să prezerve unitatea Spaniei dar să le dea şi satisfacţie autonomistă catalanilor ar fi deci binevenită.

In revista l’Express, editorialistul Christian Makarian propune o analiză interesantă legată de globalizare. Un efect pervers al acesteia ar fi, spune el, febra identitară. Cu cît au mai mult oamenii sentimentul că sunt “nivelaţi”, obligaţi să se supună unor norme unice, cu atît îşi caută ei mai mult identitatea, rădăcinile, şi fac eforturi pentru a le conserva. Chiar şi pe fondul construcţiei europene s-a văzut acest lucru, toţi vrem să fim europeni, să ne bucurăm de libera circulaţie, de exemplu, dar în paralel identităţile regionale sunt exacerbate. Criza catalană este cu siguranţă şi o expresie a acestei repulsii viscerale faţă de o globalizare văzută ca o uniformizare.

Christian Makarian nu uită însă nici factorul economic. Pentru că tot în context de globalizare nu doar indivizii ci şi comunităţile încep să viseze la tot felul de “aranjamente”. Catalanii sunt, de exemplu, convinşi că dacă s-ar desprinde de Spania ar trăi mai bine datorită atuurilor pe care le au. 25 la sută din exporturile spaniole trec prin Catalonia, şi în special prin portul Barcelona. Si tot aşa, 22,5 la sută din turismul spaniol este concentrat în Catalonia…

Acest tip de argument a cîntărit cu siguranţă în balanţă cînd mişcarea separatistă catalană a început să cîştige masiv simpatizanţi. Argumente de acest gen sunt vehiculate uneori şi de către separatiştii scoţieni care spun “să ne despărţim de Marea Britanie şi fiecare dintre noi va fi mai bogat cu o mie de lire la fiecare salariu”.

Si pentru că am vorbit de posibile scenarii sau soluţii. Iată încă unul, destul de plauzibil: organizarea de alegeri atît la Bercelona cît şi la Madrid, altfel spus alegerea unor noi organe reprezentative şi a unor noi lideri, care vor avea poate mai mult apetit pentru negocieri şi dialog decît Mariano Rajoy şi Carles Puigdemont.

Autor: Matei Vişniec
Sursa: rfi.ro 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul