Actualitate

OPINIE / Votul mixt: efecte asupra puterii în partid

Ne-am pronunțat deja pe această temă care, pe toate evaluările noastre, pe simulări existente deja în Republica Moldova în baza rezultatelor ultimului scrutin, subliniază faptul că, pe vot uninominal sau mixt, aprecierile privind un câștig al partidelor pro-europene, situate azi pe locul 2-3 în sondaje, sunt excesiv de optimiste, ca să nu spun de-a dreptul fanteziste. De aceea am propus varianta unui vot mixt în două tururi de scrutin, capabil să acumuleze voturile, să împingă spre alianțe post-electorale și să clarifice opțiunile majoritare într-o societate și așa divizată.

Dar aici aș dori să fac o trecere în revistă a efectelor votului mixt asupra partidelor și formațiunilor politice în sine și să analizăm modul în care migrează puterea reală în asemenea cazuri. Firește analiza va discuta, în paralel, și efectele votului uninominal asupra aceleeași puteri. Ca punct de referință în analiză și comparație voi lua votul uninominal pur în SUA și Marea Britanie, votul pentru locurile din Adunarea Națională – camera inferioară a Parlamentului francez – și votul de aceeași factură pentru Președinții Consiliilor Județene și primarii din România, după același model, first past the post, într-un tur, care e votul uninominal prezentat inițial pentru toate locurile din Parlament, ulterior combinat cu votul de listă pentru o jumătate din aceste locuri în Legislativul din Republica Moldova.

Putere centrală în partid sau descentralizare. Efecte pe termen lung

Astfel, votul de listă are drept efecte consolidarea partidelor, a ierarhiei de partid, a disciplinei și unității acestor partide, îndemnând, în mai mică măsură, spre migrație parlamentară. Combinat cu legea care interzice parlamentarilor să părăsească partidul de care aparțin, cu prețul pierderii mandatului, se crează o stabilitate politică a reprezentării pe perioada unui mandat. Nu același lucru se întâmplă atunci când partidul dă afară un parlamentar, care-și poate păstra mandatul. Se crează astfel o rezervă de voturi independente, fără relevanță politică în Parlament, dar utile, la nivel individual, pentru a completa majorități și a se lipi de alte grupuri parlamentare.

Votul uninominal, din contra, pune accentul pe personalitatea care candidează, partidul fiind doar o indicație secundară. Un asemenea vot permite o descentralizare importantă a puterii în partide, preeminența “baronilor locali”, potentaților din diferite regiuni, dar și a personalităților cu vizibilitate, de tip comedianți, actori, sportivi, showman, moderator de televiziune(vezi succesul lui Beppe Grillo și Cinque Stele în Italia). Oameni cu personalități relevante, cu audiență, dar nu neapărat cu experiență politică sau cu știința conducerii statului.

Dar să vedem ce efect are votul mixt asupra puterii din partid – și a exercitării puterii la nivel național. Având în vedere că vorbim despre o campanie de partid(pentru liste, conduse de personalități naționale) și despre una de oameni, desfășurată cu precădere la nivel local, ambele consummate în același timp, formula raportului de forțe ar trebui să fie una mult mai echilibrată. Într-adevăr, listele permit unor personalități nu neapărat prizabile public, dar foarte utile în economia politicului, prin capacitățile lor de expertiză în anumite domenii sau prin capacitatea de negociere parlamentară, să intre în Parlament pe aceste liste, când competiția directă cu adversarii i-ar lăsa deoparte. Mai există avantajul promovării celor ce nu-și permit campanii costisitoare, profesori și medici, oameni de litere care nu stau călare pe averi și ar pierde în bătălia față în față, la nivel financiar și administrative, în fața oricărui om de afaceri mediu, dar cu resurse net superioare.

Continuare pe deschide.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *